Trump încearcă să-l convingă pe Zelenski să accepte concesii teritoriale. Ce ar putea cere SUA la negocierile de la Oslo

Strategia descrisă de publicația americană ridică însă întrebări importante privind condițiile unei eventuale păci, viitorul teritoriilor ocupate și credibilitatea garanțiilor de securitate oferite Kievului. În centrul negocierilor se află o dilemă dificilă: cât de departe poate merge Ucraina pentru a opri războiul fără să accepte, în practică, condițiile impuse de Moscova?

Analiza semnată de David E. Sanger sugerează că Donald Trump urmărește nu doar încheierea conflictului, ci și o apropiere mai amplă de Rusia. În această ecuație, Volodimir Zelenski riscă să fie prezentat drept liderul care împiedică obținerea păcii, în timp ce Kievului i se cere să facă următoarele concesii.

 Mesajul Washingtonului: renunțarea la teritorii, în schimbul păcii

Potrivit analizei menționate, Donald Trump ar fi tot mai hotărât să obțină acceptul lui Zelenski pentru un acord care ar presupune concesii teritoriale din partea Ucrainei. Argumentul american ar porni de la ideea că prelungirea rezistenței pentru recuperarea teritoriilor ocupate nu ar mai justifica, în viziunea administrației Trump, costurile umane, militare și economice ale războiului. În paralel, liderului ucrainean i-ar fi prezentate posibile avantaje economice care ar putea apărea dacă Kievul acceptă compromisul.

Problema este că o asemenea înțelegere ar putea reflecta în mare măsură condițiile dorite de Rusia. Pentru Ucraina, acceptarea ei ar însemna să ia în calcul renunțarea la teritorii pe care le consideră parte integrantă a propriului stat.

Discuțiile de la Oslo ar urma să ofere administrației americane ocazia de a-și prezenta argumentele direct președintelui ucrainean. Emisarul special Steve Witkoff este așteptat să se întâlnească cu Zelenski, iar Jared Kushner, ginerele lui Trump, ar urma să participe de la distanță. La întâlniri sunt așteptați și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, precum și președintele Finlandei, Alexander Stubb, potrivit informațiilor citate de publicația americană.

Consilierii lui Trump consideră că următorul pas trebuie făcut de Kiev

În evaluarea consilierilor președintelui american, războiul ar fi ajuns într-un „punct de cotitură”. Din această perspectivă, următoarea mișcare importantă ar trebui să vină de la Volodimir Zelenski, care ar trebui să demonstreze că este pregătit să negocieze inclusiv asupra unor chestiuni teritoriale.

Această poziție contrastează cu angajamentele anterioare ale liderului ucrainean. În fața Congresului Statelor Unite, Zelenski promisese că nu va accepta cedări teritoriale, primind atunci ovații și asigurări că sprijinul american pentru Ucraina va continua.

Între timp, dependența Kievului de ajutorul militar și de informațiile furnizate de Washington a devenit un element esențial al discuțiilor. Într-un interviu acordat duminică emisiunii Meet the Press de la NBC, Zelenski a recunoscut cât de dificilă ar fi situația țării sale în lipsa sprijinului american. „Desigur, în toate situațiile dificile există o șansă. Dar vom avea o șansă mică – o șansă mică de a supraviețui fără sprijinul Statelor Unite”, a declarat președintele ucrainean.

Afirmația evidențiază dezechilibrul dintre cele două părți: Washingtonul dispune de o influență considerabilă asupra capacității Kievului de a continua războiul, în timp ce Ucraina încearcă să evite un acord care i-ar compromite suveranitatea.

Garanțiile de securitate americane, o promisiune care nu convinge Kievul

Un eventual acord de pace nu ar presupune doar stabilirea unor condiții teritoriale. Un alt element esențial îl reprezintă garanțiile de securitate menite să împiedice o nouă invazie rusă. Donald Trump susține că încheierea conflictului ar putea fi însoțită de asemenea garanții. Oficialii ucraineni citați de The New York Times se îndoiesc însă că Statele Unite ar interveni efectiv pentru a apăra Ucraina dacă Rusia ar ataca din nou, în special cât timp Trump se află la Casa Albă.

Această neîncredere complică orice tentativă de compromis. Pentru Kiev, renunțarea la teritorii fără o protecție credibilă ar putea crea premisele unui nou conflict, în loc să ofere o pace durabilă. Fără mecanisme clare de aplicare și fără angajamente credibile din partea aliaților, promisiunile de securitate riscă să rămână insuficiente pentru a elimina temerile autorităților ucrainene.

După discuțiile de la Oslo, emisarii americani ar urma să se întâlnească cu Putin

Potrivit informațiilor prezentate de The New York Times, Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să călătorească miercuri la Sankt Petersburg pentru discuții cu Vladimir Putin. Unul dintre posibilele obiective ar fi obținerea eliberării unui cetățean american deținut în Rusia. Donald Trump a vorbit luni despre posibilitatea unei asemenea eliberări, fără să dezvăluie identitatea persoanei.

În interpretarea autorului analizei, un asemenea rezultat ar putea fi prezentat de Casa Albă drept o reușită diplomatică, ușor de comunicat publicului american în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului. Beneficiul direct pentru Ucraina ar fi însă neclar.

Miza relației dintre Washington și Moscova ar depăși, de altfel, dosarul ucrainean. Analiza amintește mai multe evoluții economice și diplomatice care ar putea contribui la apropierea celor două capitale: un acord privind achiziția de motorină rusească, amânarea unor noi restricții împotriva Moscovei și discuții legate de o posibilă tranzacție care ar implica o parte importantă din compania Lukoil.

Publicația evocă și perspectiva unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping în China, urmată de participarea acestora la summitul G20 organizat la complexul Doral, în Florida.

În această perspectivă, Kremlinul ar putea urmări extinderea negocierilor cu Statele Unite către teme economice și nucleare, astfel încât războiul din Ucraina să devină unul dintre mai multe dosare aflate pe masa discuțiilor bilaterale.

Zelenski acuză Washingtonul că încearcă să împingă Ucraina spre capitulare

Presiunile descrise de publicația americană se înscriu într-un context de tensiuni tot mai mari între Kiev și administrația Trump.

Într-un interviu acordat Bloomberg, Zelenski a criticat direcția în care se îndreaptă relația cu Washingtonul și a afirmat: „Cred că s-au făcut pași pentru a convinge Ucraina să capituleze.” Președintele ucrainean a invocat inclusiv probleme legate de livrarea unor rachete antibalistice destinate sistemelor Patriot. Potrivit acestuia, unele livrări nu ar fi fost autorizate de partea americană, deși fuseseră deja plătite de partenerii europeni.

Zelenski a interpretat întârzierile ca pe o problemă de natură politică, nu doar tehnică.Disputa privind sistemele Patriot se suprapune peste solicitările Washingtonului ca Ucraina să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Kievul susține că asemenea lovituri fac parte din eforturile sale de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul.

Zelenski a afirmat că propusese oprirea atacurilor asupra instalațiilor implicate în producția și exportul de motorină, cu condiția ca Statele Unite să furnizeze rachete antibalistice suplimentare. Totodată, liderul ucrainean a reclamat restricții privind comunicațiile și transferul de informații militare.

Aceste neînțelegeri arată că negocierile nu se desfășoară doar în jurul unei eventuale linii de încetare a focului. Accesul la armament, informații militare și sprijin logistic poate influența direct poziția Ucrainei la masa negocierilor.

Trump îl acuză pe Zelenski că nu dorește pacea. Kievul susține că Putin este recompensat

Donald Trump își justifică apropierea diplomatică de Moscova prin necesitatea de a menține Rusia implicată în negocieri și de a găsi o cale de încheiere a războiului. Într-un mesaj publicat duminică pe platforma Truth Social, președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean, afirmând: „Nu vrea să pună capăt acestui război și, probabil, nu a vrut niciodată.”

Trump a asociat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești cu majorarea prețurilor la motorină și cu efectele economice resimțite de fermierii și companiile americane.

De cealaltă parte, Zelenski consideră că relaxarea presiunilor economice asupra Rusiei transmite un semnal greșit Kremlinului. În opinia sa, reducerea sancțiunilor și apropierea de Moscova pot consolida poziția lui Putin și pot încuraja continuarea agresiunii. „El simte bucurie și satisfacție pentru că beneficiază de un asemenea sprijin”, a declarat liderul ucrainean.

Richard Haass, diplomat american citat de The New York Times, a rezumat critic schimbarea de abordare a Washingtonului printr-o afirmație care surprinde controversa centrală a acestei strategii: „Ceea ce este fără precedent aici este decizia de a schimba direcția și de a penaliza victima invaziei – Ucraina – în timp ce agresorul este recompensat.”

Declarația reflectă una dintre principalele critici aduse strategiei lui Trump: riscul ca presiunile exercitate pentru obținerea unui acord rapid să cadă în primul rând asupra țării atacate, în timp ce Rusia ar putea obține concesii diplomatice, economice sau teritoriale.

În absența unor condiții definitive și a unor garanții verificabile, orice discuție despre concesii teritoriale rămâne o chestiune deschisă. Iar întrebarea esențială pentru Kiev este dacă pacea negociată va oferi o securitate reală sau va amâna confruntarea pentru un moment în care Ucraina ar putea fi și mai vulnerabilă.