Când va fi gata autostrada Sibiu-Pitești. Alin Șerbănescu (CNAIR): „Acum putem vorbi mai degrabă de 2029”

Cele două secțiuni montane ale autostrăzii Sibiu–Pitești, Boița–Cornetu și Cornetu–Tigveni, ar putea fi finalizate în 2029, a declarat Alin Șerbănescu. Reprezentantul CNAIR a explicat că întârzierile în emiterea acordului de mediu revizuit limitează accesul constructorilor la șantiere și împing perspectiva încheierii lucrărilor dincolo de termenul contractual.

„Acum putem vorbi mai degrabă de 2029 ca finalizare”, a afirmat acesta.

Estimarea rămâne condiționată de evoluția lucrărilor pe cele două secțiuni, care includ tuneluri și traversări dificile ale zonei montane. „Sperăm să nu apară și alte impedimente”, a spus Șerbănescu.

Autostrada Sibiu-Pitești așteaptă acordul de mediu

Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, miniștrii Transporturilor și Mediului au discutat miercuri un calendar care prevede emiterea acordului de mediu revizuit pentru Sibiu-Pitești până la începutul lunii decembrie.

Respectarea acestuia ar permite emiterea autorizațiilor de construire necesare și extinderea lucrărilor pe întregul amplasament al celor două secțiuni montane.

În prezent, constructorii pot lucra pe aproximativ 45% din șantierul secțiunii 2, Boița–Cornetu și pe 30% din șantierul secțiunii 3, Cornetu–Tigveni, a explicat Șerbănescu. 

Accesul limitat complică organizarea șantierelor. Grinzile, utilajele și materialele necesare construirii tunelurilor trebuie transportate pe drumuri tehnologice în condiții dificile. Disponibilitatea întregului amplasament ar permite constructorilor să organizeze mai eficient aceste transporturi, a arătat reprezentantul CNAIR.

Pentru secțiunea 4, Tigveni–Curtea de Argeș, perspectiva este mult mai apropiată. Șerbănescu estimează deschiderea circulației până la jumătatea lunii noiembrie.

Margina–Holdea, estimată pentru prima parte a anului 2027

Tot pe A1, la Margina–Holdea, stadiul fizic se apropie de 80%, potrivit reprezentantului CNAIR. Compania estimează finalizarea structurii tunelurilor până la sfârșitul acestui an.

Deschiderea circulației este prevăzută pentru prima parte a anului 2027. Înainte, tunelurile trebuie echipate cu sistemele de supraveghere, protecție împotriva incendiilor și evacuare a fumului. Urmează apoi testele necesare punerii în funcțiune.

Finalizarea acestui tronson ar elimina întreruperea de pe A1 dintre Margina și Holdea. În acest scenariu, după deschiderea secțiunii Tigveni–Curtea de Argeș, cele două loturi montane ale autostrăzii Sibiu–Pitești ar rămâne verigile lipsă pentru continuitatea traseului de autostradă dintre Nădlac și Constanța.

Șerbănescu consideră anul 2029 fezabil pentru completarea acestui traseu, dacă nu apar alte dificultăți pe șantiere.

„Să vedem cât e necesar să construim și cât devine deja sufocant”

Dincolo de termenele de deschidere, reprezentantul CNAIR a ridicat problema costurilor pe care România va trebui să le suporte pentru întreținerea unei rețele tot mai mari.

„La un moment dat, poate trebuie să ne așezăm cu picioarele în apă rece și să ne dăm seama cât este necesar să construim și cât devine deja sufocant nu numai pentru CNAIR, ci pentru tot ce înseamnă economia românească”, a declarat Șerbănescu.

Potrivit acestuia, încasările din rovinietă și din celelalte taxe rutiere, inclusiv TollRo, acoperă aproximativ 40% din necesarul real de întreținere. El a avertizat asupra consecințelor pe care le-ar avea neacoperirea diferenței de finanțare.

„Asta înseamnă că, dacă în fiecare an 60% din necesarul de întreținere nu este asigurat, la un moment dat această infrastructură se va deteriora dincolo de capacitatea de a o folosi eficient și în siguranță”, a spus acesta.

Tunelurile, viaductele și sistemele de monitorizare presupun cheltuieli permanente și personal specializat. În opinia lui Șerbănescu, România trebuie să evalueze dimensiunea rețelei pe care o poate susține și să ia în calcul modernizarea drumurilor naționale existente.

„Pentru că economia României nu este nici economia Germaniei, nici a Spaniei.”

Finanțarea incertă poate încetini șantierele

Lucrările rămase de executat la proiectele finanțate prin PNRR vor avea nevoie de bani de la bugetul de stat sau de împrumuturi, a declarat Șerbănescu. În opinia sa, Programul Transport nu poate acoperi acest necesar. Reprezentantul CNAIR a indicat un nivel de supracontractare de aproximativ 300%.

Constructorii trebuie să cunoască din timp sumele disponibile pentru a-și organiza achizițiile de materiale, utilajele și personalul, a explicat acesta. Alin Șerbănescu a spus că prioritizarea finanțărilor a dus deja la reducerea ritmului pe A7. Lipsa unor certitudini privind finanțarea poate provoca o nouă încetinire.

„Dacă nici acum nu vom da o certitudine constructorilor că vom asigura finanțarea, este posibil ca ritmul să scadă și mai mult”, a avertizat el.

Reducerea activității aduce și costuri pentru conservarea lucrărilor executate.

„Nu există o autostradă în șantier care să rămână așa. Ori se deteriorează, ori avansează.”

Disputa pe deschiderea A0 Nord

Referitor la controversa privind deschiderea A0 Nord, Șerbănescu a susținut că nu fusese avută în vedere punerea în circulație a lotului 3 pe 26 octombrie. El a calificat drept eronate informațiile apărute în spațiul public despre această dată.

Controversa a izbucnit după ce fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, anunțase deschiderea circulației pe 26 octombrie, iar ulterior, atât el, cât și Cătălin Drulă au acuzat că amânarea ar avea motive politice.

Reprezentantul CNAIR a precizat că lotul 4 este finalizat și recepționat. Folosirea lui depinde însă de lotul 3, necesar pentru asigurarea descărcării traficului și a conexiunii cu restul autostrăzii.

În această intervenție, Alin Șerbănescu nu a indicat o nouă dată pentru deschiderea celor două loturi.

Deschideri estimate pe A7 și A3

Pe A7, Alin Șerbănescu estimează finalizarea a încă 47 de kilometri, între Bacău Nord și Mircești, până la sfârșitul anului. Tronsonul Mircești–Pașcani ar urma să fie gata în prima parte a anului viitor.

Pentru Autostrada Transilvania, reprezentantul CNAIR a indicat posibilitatea deschiderii circulației între Nădășelu și Zimbor până la finalul anului. Lucrările executate de UMB pe secțiunile Nădășelu–Mihăiești și Mihăiești–Zimbor au ajuns la aproximativ 99%, a spus acesta.

Continuitatea traseului depinde de finalizarea celor două viaducte contractate separat, după apariția alunecărilor de teren. Potrivit lui Șerbănescu, constructorul acestora a depășit un stadiu fizic de 80% și a dat asigurări că lucrările vor fi încheiate până la sfârșitul anului.

Tot pentru finalul anului este estimată finalizarea secțiunii Suplacu de Barcău–Chiribiș, construită de Erbașu. Reprezentantul CNAIR a indicat aici un stadiu fizic de peste 90%.

Șerbănescu, despre CNIR: „Nu-și mai are rostul”

Purtătorul de cuvânt al CNAIR a contestat și necesitatea menținerii Companiei Naționale de Investiții Rutiere. Întrebat de ce funcționează două companii de stat cu atribuții similare, acesta a răspuns:

„Noi (n.r. CNAIR) facem cu adevărat autostrăzi. Ei încearcă să facă autostrăzi.”

Șerbănescu a recunoscut suprapunerea activităților, precizând că CNAIR are în plus responsabilitatea întreținerii infrastructurii. În opinia sa, argumentul înființării unei companii mai performante nu mai este valabil, deoarece CNAIR și-ar fi îmbunătățit de la introducerea CNIR în PNRR capacitatea profesională și managerială.

„Nu este normal să ai două companii cu aproape același obiect de activitate”, a declarat acesta.

El a legat operaționalizarea CNIR de obligațiile asumate prin PNRR și a susținut că proiectele companiei nu avansează corespunzător. Întrebat dacă CNIR ar trebui desființată, Șerbănescu a răspuns: „Oricum, decizia nu ne aparține nouă, dar firesc așa ar fi”.

„Argument pentru Construcții”: locuințe și investiții după PNRR

Conferința „Argument pentru Construcții”, organizată joi, 29 octombrie, de platforma Argument pentru România, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, a pus în discuție evoluția pieței imobiliare și viitorul investițiilor publice.

Argument pentru România este o platformă de dezbatere care reunește decidenți, reprezentanți ai mediului de afaceri, experți și societatea civilă în jurul unor teme de politici publice. 

Programul a fost structurat în două sesiuni. Prima a vizat accesibilitatea locuințelor, costurile de construcție și relația dintre dezvoltarea imobiliară și infrastructura orașelor. A doua a fost dedicată continuității investițiilor după PNRR, prioritizării proiectelor și capacității industriei de a susține șantierele deschise. Deficitul de personal calificat și menținerea calității lucrărilor sub presiunea termenelor și bugetelor s-au numărat printre temele propuse.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul partenerilor: Straco Holding, Terra Gaz Construct, Construcții Erbașu, Garanti BBVA, Vego, Consitrans, Electrogrup, Flaros, Electromagnetica și Atrium Imobiliare.