Povestea necunoscută a călăreţilor din filmele istorice româneşti. De la Herghelia Brebeni, la propunerea României pentru Oscar

Caii și călăreții de la herghelia din Brebeni au participat la realizarea unor filme emblematice ale cinematografiei românești. Producții de un succes uriaș în vremea comunistă precum „Tudor”, „Haiducii”, „Columna” și Mihai Viteazul au beneficiat de talentul oamenilor din această zonă.

Acești eroi tăcuți au contribuit semnificativ între anii 1962 și 1971 la realizarea acestor capodopere.

Această zonă din sudul țării ascunde povești fascinante care merită descoperite și apreciate de publicul larg. Contribuția acestor oameni simpli la marile producții de cinema aduce un plus de valoare patrimoniului local și național.

Această informaţie prețioasă este confirmată în lucrarea recent apărută cu titlul „Comuna Brebeni, Vatră de străveche locuire”. Cartea este scrisă de profesorul de geografie Radian Vasile.

Istorii uitate

Lucrarea publicată de profesorul Radian Vasile este structurată în zece capitole distincte. Aceste pagini acoperă diverse aspecte ale comunei Brebeni și reflectă bogata sa istorie și tradițiile locale. Fiecare capitol al cărții oferă o fereastră către trecut și ajută cititorul să înțeleagă mai bine evoluția acestei așezări.

Monografia începe cu o prezentare detaliată a cadrului natural din zona județului Olt. Autorul continuă apoi cu istoricul local și include informații valoroase despre bisericile din comunitate, conacul vechi și evenimentele istorice marcante care au definit așezarea pe parcursul timpului.

Economia comunei primește o atenție specială și este detaliată în raport cu dezvoltarea agricolă și mișcarea de cooperativism. Aceste aspecte economice sunt urmate de analize profunde ale vieții culturale, administrative și demografice.

Alte secțiuni importante din carte aduc în prim plan educația, personalitățile locale, obiceiurile și tradițiile păstrate cu sfințenie de locuitori. O altă parte extrem de evocatoare a cărții este arhiva foto ilustrativă care aduce la viață trecutul comunității. Lucrarea a văzut lumina tiparului la editura Sitech și reprezintă un document esențial pentru memoria locului.

Succesul internațional cu filmul „Tudor”

Cai și călăreți de la Herghelia Brebeni au participat ca figuranți la câteva filme care au schimbat pentru totdeauna istoria cinematografiei românești. Acest fapt a avut loc în perioada cuprinsă între anii 1962 și 1970.

Acele vremuri au fost marcate de o efervescență creativă extraordinară, iar prezența localnicilor a adus un suflu autentic pe ecrane.

„Astfel în anul 1962 angajaţi ai fermei au contribuit prin măiestria lor un mare film istoric din Cinematografia noastră”, scrie profesorul în lucrarea sa.

El adaugă faptul că actorul Emanoil Petruț apare în centrul unei fotografii din perioada filmărilor pentru a demonstra prețuirea primită de acești călăreți din partea echipei.

 „De la herghelia din Brebeni a provenit si murgul din filmul Tudor, film care de altfel a fost premiat cu un mare premiu internațional, «Crucea Sudului», la Festivalul Internațional de Film de la la Buenos Aires”, a mai notat autorul.

În timpul acelor filmări solicitante au ieșit în evidență mai mulți oameni talentați din localitate. Printre ei se numără Enache Gheorghe, Tonescu Ion, Nedelcu Grigore, Nedelcu Ghiţă, Mandache Nicolae și Nedelcu Pandele. Munca lor pe platourile de filmare a presupus un efort colosal. Caii trebuiau să fie stăpâniți perfect în mijlocul zgomotelor puternice, printre sute de figuranți și în fața camerelor de luat vederi. Măiestria acestor călăreți a asigurat realismul și dinamismul scenelor pe care publicul le admiră și astăzi pe ecrane.

Munca din spatele fiecărui cadru

Oamenii din ziua de astăzi privesc adesea filmele vechi și admiră scenele grandioase fără să știe cât de multă muncă nevăzută stă în spatele fiecărui cadru. Această monografie vine să repare o nedreptate istorică și scoate la lumină efortul unor profesioniști desăvârșiți. Este foarte ușor să uiți contribuția oamenilor simpli atunci când pe ecran strălucesc actori celebri. Cu toate acestea, regizorii de calibru știau exact unde să caute ajutor atunci când aveau nevoie de o figurație ecvestră de calitate.

Județul Olt a oferit prin comuna Brebeni exact resursele umane și animale necesare pentru a crea magie pe peliculă. La acea vreme, această zonă a devenit un furnizor de încredere pentru industria filmului din țara noastră, o adevărată comoară ascunsă a cinematografiei.

A antrena un cal pentru o simplă cursă este o provocare enormă. A pregăti însă zeci de cai pentru a rezista pe un platou de filmare este o artă rară. Animalele trebuie să rămână calme în timp ce tunurile trag, săbiile se ciocnesc și sute de oameni strigă la unison.

Călăreții din județul Olt au demonstrat o legătură extraordinară cu caii lor și au reușit să elimine frica instinctivă de zgomot și haos a acestora. Murgul adus din Olt a devenit rapid o figură centrală a peliculei, iar grația sa a impresionat juriile internaționale.

De la „Haiducii” la „Columna”, filmul propus de România la Oscar

Experiența acumulată a deschis ușa pentru noi colaborări în lumea filmului. Numele acelor călăreți pricepuți apar din nou pe buzele tuturor odată cu seria de filme cu haiduci începută de regizorul Dinu Cocea.

 Această colaborare a avut loc între anii 1965 și 1966. Filmele „Haiducii” din 1965 și „Haiducii lui Șaptecai” din 1970 poartă și ele amprenta talentului ecvestru din Brebeni.

Șase ani mai târziu după lansarea filmului Tudor, mai exact în anul 1968, angajații Hergheliei Brebeni au primit o nouă provocare uriașă. Ei au fost prezenți în scenele de luptă din filmul „Columna”. Această peliculă reprezintă un elogiu adus monumentului aflat la Roma, ridicat de împăratul Traian după războaiele purtate între daci și romani.

Pelicula «Columna» a fost propunerea României pentru Premiul Oscar la categoria celui mai bun film străin. Această creație cinematografică este considerată cel mai bun film românesc despre perioada antichității.

Este o mândrie imensă pentru locuitorii comunei Brebeni faptul că au contribuit direct la realizarea unei adevărate capodopere a cinematografiei românești. Scenele de bătălie din Columna sunt de neuitat tocmai datorită figurilor ecvestre autentice și mișcărilor precise ale cailor antrenați.

Marele proiect cinematografic „Mihai Viteazul”

Seria succeselor pe marele ecran a continuat cu un nou titlu uriaș. A urmat participarea masivă la filmările pentru pelicula „Mihai Viteazul” din anul 1971. Acest film grandios a fost regizat de legendarul Sergiu Nicolaescu. Munca la acest proiect a fost una de proporții epice. Multe scene din film au fost realizate chiar în zona comunei Brebeni.

Acest fapt a permis o implicare directă și mult mai facilă a cailor și călăreților de la Herghelia Brebeni. Prezența lor a asigurat autenticitatea scenelor de luptă și a cavalcadelor care ilustrează campaniile militare ale marelui domnitor.

Alegerea comunei Brebeni ca loc de filmare pentru „Mihai Viteazul” nu a fost deloc întâmplătoare. Peisajele pitorești și prezența imediată a unei herghelii cu animale bine antrenate au reprezentat argumente puternice pentru echipa de producție.

Localnicii își amintesc și astăzi cu mândrie agitația acelor zile. Satele au devenit mai animate, iar ulițele au fost martorele unor desfășurări de forțe impresionante. Fiecare dublă trasă de regizor necesita o coordonare perfectă între actori și figuranții călare. Oamenii locului au demonstrat o disciplină de fier și au răspuns prompt tuturor indicațiilor primite de la echipa de regie.

Campioni incontestabili în competițiile hipice naționale

Pe lângă cariera fulminantă în cinematografie, călăreții din Brebeni au demonstrat performanțe remarcabile și în sportul ecvestru. În perioada cuprinsă între anii 1950 și 1960 ei au participat activ la numeroase competiții județene și naționale.

Pregătirea unui cal pentru o competiție de nivel național necesita ore întregi de antrenament pe trasee dificile, iar rezultatele spectaculoase nu au întârziat să apară. Munca lor asiduă și legătura specială cu animalele au adus rezultate de excepție. Acest parcurs sportiv de succes a atins apogeul odată cu participarea la etapa finală a concursului republican sătesc de călărie.

Evenimentul sportiv de mare amploare a avut loc pe hipodromul din Parcul Poporului din orașul Craiova. Acolo echipa din Brebeni a obținut rezultate care au uimit publicul și juriul.

Sportul ecvestru a reprezentat o tradiție profundă pentru acești oameni. Înainte de a deveni vedete pe ecranele cinematografelor, călăreții din Brebeni au perfecționat abilitățile lor în competiții dure.

Munca zilnică la gospodăriile agricole se împletea armonios cu antrenamentele riguroase pentru concursuri. Tracțiunea și călăria nu erau doar simple probe sportive, ci reflectau un mod de viață. Animalele primeau o îngrijire atentă, o hrană bine aleasă și multă afecțiune din partea îngrijitorilor. Această conexiune autentică dintre om și cal a stat la baza tuturor rezultatelor uimitoare obținute pe hipodromurile din țară.

Profesorul Radian Vasile descrie în cartea sa un pitoresc decor de toamnă prezent pe hipodromul din Parcul Poporului de la Craiova. Acolo a avut loc etapa finală a ediției cu numărul doi a concursului republican sătesc de călărie pe parcursul a patru zile. La acest eveniment au luat parte numeroși călăreți care aparțineau gospodăriilor agricole de stat și cooperative din diverse regiuni ale țării.

 „Regiunea Pitești a fost reprezentată de 14 călăreți și 12 cai de la G.A.S. și gospodăria agricolă colectivă Răscoala 1907, ambele din comuna Brebeni, raionul Slatina”, a menționat autorul în monografia sa.

Cai premiaţi

Autorul mai arată că în acel concurs de la Craiova au avut loc numeroase și variate probe de călărie și tracțiune. Ele au fost urmărite cu viu interes de peste două mii de spectatori. Sportivii din județul Olt au concurat în șapte probe diferite și au ocupat primele locuri, iar acest lucru a dovedit o bună pregătire hipică.

„Proba de trap cacealcă pe distanța de 2400 m a dat ocazia echipajelor noastre conduse de OBROCEA GHEORGHE pe calul DARMUȘ și GEORGESCU RADU pe calul XANIPA să cucerească în ordine locurile II și III”, notează lucrarea citată.

La o altă probă pe distanța de 2.400 de metri la categoria sulki, trăpașii Darmuș, Xanipa, Hîrșova și Vrata au făcut o cursă spectaculoasă. Acești cai au fost conduși cu multă îndemânare de Obrocea Gheorghe, Georgescu Radu, Nedelcu Tudor și Nistor Ion. Ei au cucerit pe rând locurile doi, trei, patru și cinci. Au fost cu puțin întrecuți de reprezentantul regiunii Galați, un trăpaș cu performanțe foarte bune pe hipodrom. Aceste premii au fost obținute în cadrul unor probe extrem de dificile de călărie și tracțiune. Competiția a fost una acerbă și a solicitat un efort fizic intens.

 „In total, reprezentanții noștri au cucerit în cele 4 zile de concurs la Craiova, 3 locuri I, 4 locuri II, 2 locuri III și 2 locuri IV, ceea ce constituie fără îndoială un succes dintre cele mai frumoase”, precizează scriitorul în cartea sa.

Decăderea din anii ’90 şi ruina de astăzi

Herghelia din Brebeni este astăzi o ruină. Aflată sub administrarea Direcţiei Silvice, locul care altădată vibra de viaţă stă să devină un adevărat câmp. Majoritatea grajdurilor au căzut sau au fost dărâmate, iar vegetaţia a cuprins pe restul. Din păcate, doar amintirile filmelor cu haiduci mai amintesc de caii şi călăreţii din Brebeni.