Liga Campionilor a apărut după o polemică între doi ziariști. Se cunosc toate cele 36 de echipe, iar 4 dintre ele sunt debutante

Amicalul dintre Wolverhampton și Honved din 1954 a pornit o polemică care a dus la înființarea Ligii Campionilor. Campioana Angliei a învins-o pe cea a Ungariei cu 3-2, iar presa britanică a proclamat-o pe Wolves campioană mondială a cluburilor. Titlurile din insulă au creat revoltă la Paris, în redacția L Equipe. Gabriel Hanot, fost internațional al Franței și antrenor, pe atunci redactor la L Equipe a protestat. El considera că pentru a face această informație trebuie să joci cu Real Madrid sau AC Milan.

Așa a ajuns Hanot să propună UEFA crearea unei competiții în care campioanele să se lupte pentru un ttilu suprem continental. O cupă similară se juca deja în America de Sud, iar în Europa existau modele la nivel regional. Colegul lui Hanot, Jacques Ferran a scris primul regulament și în 1955 UEFA organiza prima ediție a Cupei Campionilor Europeni.

Real Madrid a câștigat primele 5 Cupe ale Campionilor

Prima ediție a avut la start 16 echipe, nu doar campioane, ci și echipe invitate, pentru a asigura o bună audiență. 3 dintre ele, Real Madrid, PSV Eindhoven și Sporting Lisabona, participă și în faza principală a celei de-a 71-a ediții. Chelsea nu a onorat invitația, iar Anglia nu a avut reprezentantă după presiunile ligii engleze. Cele 16 echipe jucau în sistem knock out, în dublă manșă, după o tragere la sorți. Finala era singura care se juca într-un singur meci, pe un stadion predefinit încă de la startul sezonului.

30.000 de spectatori au luat parte pe stadionul național din Lisabona la primul meci din Cupa Campionilor Europeni. S-au bucurat de un spectacol total, dar nu și de victoria favoriților. Sporting a remizat 3-3 cu Partizan. Sârbii au dat și primul golgheter al competiției. Milos Milutinovic – 8 goluri, fratele antrenorului Bora Milutinovic. Finala s-a jucat la Paris, între Reims și Real Madrid. Francezii au condus cu 2-0 și cu 3-2, dar n-a fost suficient. Real Madrid a făcut 4-3 și a câștigat prima ediției.

Prima și pe următoarele 4. Real Madrid, care deține 15 trofee, cele mai multe de departe, (pe 2 este AC Milan – 7) este singura echipă care a câștigat 5 Ligi ale Campionilor la rând. De altfel, este competiția pe care Spania o domină categoric, cu 20 de trofee și alte 11 finale. Ultimul trofeu din aceată serie deține și două recorduri. Cele mai multe goluri înscrise într-o finală și cele mai multe goluri marcate de un jucător într-o finală.

Puskas a înscris de 4 ori într-o finală

Era jumătatea lunii mai, o vreme numai bună de fotbal în capitala Scoției. Peste 127.000 de spectatori se înghesuiau pem Hampdon Park să îi vadă pe Di Stefano, Gento sau Puskas. Real Madrid o bătea pe Eintracht Franckfurt cu 7-3, după ce nemții deschideau scorul în minutul 18. Puskas a înscris de 4 ori, performanță care nu a fost repetată de nimeni nici după 7 decenii. Completarea pe tabelă a venit de Di Stefano, marcatorul unui hattrick.

Dominația lui Real Madrid a fost întreruptă de rivala din campionat Barcelona și abia în 1961, trofeul părăsea Spania. Benfica marelui Bella Gutman îi învingea cu 3-2 pe catalani. Însă, Real Madrid nu s-a lăsat cu una cu două. A revenit într-o finală cu campioana Benfica, la Amsterdam. Puskas a dat o triplă și spaniolii au condus cu 2-0 și 3-1. Însă Benfica a avut răspuns și a întors la 5-3, încă din minutul 67, când Eusebio reușea dubla.

5 jucători de la Real Madrid au câștigat de 6 ori Liga Campionilor

Spuneam că Liga Campionilor naște eroi. Iar după Puskas, Di Stefano sau Gento, poate cea mai bună extremă a Spaniei, a venit rândul superstarului portughez Eusebio. Lusitanul a marcat și în următoarea finală, pe care Benfica a pierdut-o cu 2-1 în fața lui AC Milan, consfințind primul trofeu pentru Italia.

Real Madrid a mai câștigat în 1966, 2-1 cu Partizan, prima echipă din blocul estic care a ajuns în finală. O ediție prin care Gento a reușit să ajungă la recordul de 6 trofee. O performanță pe care au mai reușit-o alți 4 jucători de la Real: Modric, Nacho, Carvajal și Toni Kroos. Acestea provin însă dintr-o altă perioadă de dominație a madrilenilor, mult mai recentă.

De pe patul de moarte, la câștigarea Ligii Campionilor

Tot erou a fost și Chalmers care a marcat golul victoriei în minutul 86 cu Inter Milano în finala din 1967, câștigată de Celtic cu 2-1. Scoțienii au deschis drumul echipelor britanice către cel mai important trofeu european intercluburi.

Un erou și mai mare a fost Matt Busby peste un an. La un deceniu după ce i s-a chemat preotul în salon de două ori post tragedia de la Munchen, scoțianul a ridicat trofeul deasupra capului. Nici Eusebio nu a putut face nimic în fața lui Bobby Charlton, Best și Kidd, marcatorii lui Manchester United, în 4-1 cu Benfica.

S-au ambiționat și olandezii și nemții. Feyenoord, Ajax și Bayern Munchen au câștigat 7 sezoane consecutive, ultimele două câte 3 la rând. Marele Cruyff, Keizer, gigantul Beckenbauer sau Rummenigge nu putea trece prin Cupa Campionilor Europeni ca gâsca prin apă.

Anii englezilor

Și a urmat o dominație totală a englezilor. Doar Hamburg a reușit să se interpună într-o serie de 8 ani consecutivi în care Liga Campionilor a stat doar în insulă. În acest interval, Liverpool a câștigat de 4 ori Cupa Campionilor Europeni și Bob Paisley a devenit primul antrenor din lume cu 3 trofee. Până acum a fost depășit doar de Carlo Ancelotti (5 trofee). După 2000, au mai ajuns la 3 trofee și Zinedine Zidane (singurul care le are consecutiv), Pep Guardiola și Luis Enrique

A fost o perioadă în care s-a dovedit că este loc și de minuni. Trupa minune creată de Brian Clough la Nottingham Forrest a câștigat competiția la doar doi ani de la promovare, 1-0 cu Malmo. Trofeul le-a dat dreptul să participe și în sezonul următor și au profitat din plin. Au ajuns din nou în finală, unde au avut nevoie tot de un 1-0 pentru a câștiga din nou, de data asta contra lui Hamburg.

A mai câștigat și Aston Villa, de altfel englezii au cele mai multe cluburi care au ridicat trofeul – 6, după care a venit tragedia de la Heysel. 39 de oameni au murit după ce fanii lui Liverpool i-au atacat pe cei de Juventus. Totuși finala s-a jucat, sub o tiradă de critici și italienii au câștigat pentru prima dată trofeul (1-0). Un moment rar pentru „Bătrâna Doamnă”. Juventus este echipa care a pierdut cele mai mule finale de Liga Campionilor – 7. Italienii au mai ridicat trofeul în 1996, după o finală cu Ajax.

Steaua București – cea mai mare minune din Liga Campionilor

De interdicția englezilor a profitat… Steaua București. A fost o nouă dovadă că minunile pot exista și la acest nivel. Steaua a învins Barcelona la penaltyuri, în finală, pe stadionul din Sevilla. Răposatul Helmuth Duckadam este singurul portar din istorie care a apărat 4 lovituri de departajare într-o finală de Liga campionilor.

O performanță cu care țara noastră, mai mult decât probabil, nu se va mai întâlni niciodată. Parcursul Stelei le-a dat curaj și vecinilor sârbi. Steaua Roșie Belgrad, cu Belodedici în echipă, a învins-o pe Marseille, tot la lovituri de departajare. Între cele două mari succese din estul continentului, un AC Milan plin de stele, printre care Gullit, Van Basten, Baresi sau Maldini și-a acontat două trofee. Unul din ele după o finală cu Steaua București, în 1989.

Liga Campionilor nu a mai fost exclusiv a campionilor

A urmat schimbarea, care a redus drastic șansele minunilor. Formatul knok-out a fost înlocuit cu un sistem de grupe + knock-out. Inițial cu două serii de grupe, ulterior doar cu una. Numărul echipelor participante a crescut, iar competiția nu a mai fost dedicată exclusiv campioanelor. Campionatele cu cele mai mari coeficiente puteau trimite până la 4 echipe în competiție.

Noul format a crescut numărul meciurilor, spectacolul și implicit veniturile cluburilor. Liga Campionilor s-a transformat într-o sursă importantă de bani inclusiv pentru marile cluburi. Astăzi, asigură până la 15% din buget inclusiv unui club bogat precum Real Madrid. O eră în care Liga Campionilor a ajuns în posesia lui Chelsea, Manchester City și PSG. Două mari cluburi nu se pot mândri încă cu trofeul: Arsenal și Atletico Madrid.

De 3 x Cristiano Ronaldo

Au apărut meciurile emblematice cu întoarceri ireale de scor. Finala din 2005 când Liverpoolul lui Steven Gerard a întors de la 0-3 cu Milan și a învins la penaltyuri. Sau cea din 1999, când United a înscris de două ori în prelungiri, a bătut cu 2-1 și i-a furat trofeul lui Bayern Munchen. A apărut Cristiano Ronaldo – fotbalistul care are cele mai multe apariții (183), cele mai multe goluri (140) și cele mai multe pase decisive (42).

Nenumărate alte meciuri pe care mulți fani ai fotbalului nu le vor uita niciodată nici măcar nu au avut loc în finală. Barcelona a întors cu PSG după 0-4 în tur și a mers mai departe după o victorie cu 6-1. Tot echipa catalană era eliminată după ce Liverpool a bătut cu 4-0 pe Anfield, după 0-3 pe Nou Camp. Sau când Roma termina 3-0 pe Olimpico, după 1-4 la Barcelona.

Nu putem uita nici de, poate cea mai spectaculoasă dublă din istorie, cea dintre Real Madrid și Manchester United din 2003. Nici de antologicul Bayern – Barcelona 8-2, poate cea mai mare rușine trăită de Messi pe un teren de fotbal. Iar cel mai recent exemplu vine chiar de anul trecut. Semifinala de la Paris dintre PSG și Bayern, încheiată cu 5-4 pentru francezi a fost o splendoare de fotbal.

Fenomenul Mourinho și ultimul trofeu câștigat de un outsider

Și mai sunt câte și mai câte… poate că nici măcar nu există servere care să țină tot ce se poate scrie despre magnificile meciuri din Liga Campionilor. Motiv pentru care mă simt obligat să folosesc caracterele tastaturii pe cele mai mari surprize din era modernă.

În 2004, FC Porto, antrenată de Jose Mourinho reușea un parcurs impresionant care îi ducea până în finală. Acolo întâlnea Monaco, o altă surpriză plăcută care eliminase pe rând Bayern Munchen, Real Madrid și Chelsea. Portughezii i-au zdrobit pe francezi cu 3-0, în Germania, pe arena lui Schalke 04. Porto este ultima echipă din afara primelor 5 campionate ale lumii care a câștigat Liga Campionilor. O surpriză imensă.

Este de remarcat și parcursul lui Ajax din 2019. Golul lui Moura din ultimul minut, de pe Amsterdam Arena, a trimis-o pe Tottenham în finală. Olandezii trecuseră de Real Madrid (1-4 pe Santiago Bernabeu!) și Juventus. O altă surpriză imensă, chiar dacă nu cu atât de mare amploare pentru că vorbim de un meci din grupe, a avut loc tot pe stadionul madrilenilor. Sheriff Tiraspol învingea cu 2-1 la Real Madrid în 2021, oferind o clipă de glorie mondială și unei țări mici, precum Republica Moldova.

Liga Campionilor, adică liga bogaților

Astăzi, Liga Campionilor are un nou format și mai atrăgător, sub formă de ligă. Numărul meciurilor a crescut din nou și implicit veniturile. Drepturile TV s-au vândut cu aproape 4 miliade de euro pe sezon și se preconizează o creștere la 5 miliarde. Aproape 3 miliarde de euro din acești bani au ajuns la cluburi, atât cele participante și o mică parte și pentru susținerea celor care nu se califică. Din echipele care intră în faza principală, nimeni nu pleacă cu mai puțin de 20 de milioane de euro.

Liga Campionilor pornește într-o nouă ediție, care debutează pe 8 septembrie. Până atunci, cunoaștem și ultimele 7 echipe participante, după terminarea tuturor meciurilor din faza play offului:

Sabah Baku – Hapoel Beer Sheva 6-4 în dublă manșă

Bodo Glimt – Nijmegen                  6-1 în dublă manșă

LASK Linz – Celtic                        5-4 în dublă manșă, după 0-3 în tur și un start de meci cu 0-1 în retur

AEK Atena – Levski Sofia              4-0 în dublă manșă

Viking – Dinamo Zagreb                 5-3 în dublă manșă

Fenerbahce – Lyon                          3-2 în dublă manșă

Slovan Bratislava – Celje                3-2 în dublă manșă

4 echipe, Como, LASK Linz, Sabah Baku, Viking și Celje vor aduce pentru prima dată magia Ligii Campionilor în orașele lor.