Peste 20.000 de fani ai lui Hull au creat o atmosferă senzațională la primul meci din Premier League după 9 ani. De partea cealaltă, un miliard de suporteri din întreaga lume se așteptau la un debut facil de sezon pentru Manchester United. Aveau toate premisele pentru asta. Hull este cotată cea mai slabă echipă din Premier League și trecuseră mai bine de 5 decenii de când nu o mai bătuse pe United în campionat.
Dar, pe gazonul din estul Angliei, calculele hârtiei au contat prea puțin. Tzolakis și Mendy, cele mai scumpe transferuri ale lui Hull, câte 23 de milioane de euro, au făcut un meci mare. Portarul grec a scos voleul lui Mbeumo din startul meciului, după care a vegheat ca scorul să rămână 2-0. Fundașul venit de la Rayo Vallecano a dublat avantajul luat prin golul lui Ajayi și a consfințit un redebut de vis pentru Hull în Premier League.
2,4 miliarde de euro cheltuiți pe transferuri în 13 ani
Și dacă la alte echipe, jucătorii transferați aduc rezultate încă de la primele meciuri, United încă caută o soluție magică. Mai ales că sumele despre care vorbim sunt mult mai mari decât cele 23 de milioane de euro, cât au costat Tzolakis sau Mendy. Manchester United nu a mai făcut profit din transferuri de la vânzarea record a lui Cristiano Ronaldo, la Real Madrid în 2010. Cu cele 94 de milioane de euro încasate de la spanioli, clubul totaliza vânzări de 105 milioane și achiziții de doar 27.000.000 euro.

După plecarea lui Sir Alex Ferguson, în 2013, familia Glazer a pornit robinetul cu bani pentru a o păstra pe United în top. 2 miliarde și 400 de milioane de euro au fost cheltuiți pe transferuri de Moyes, Van Gaal, Mourinho, Solskjaer, Rangnick, Ten Haag, Amorim și Carrick. Rezultatele? Două FA Cup, două Cupe ale Ligii, două Supercupe și un Europa League, în perioada Mourinho – cea mai bună din acești 13 ani. În plus, ani în care United nu a prins Cupele Europene și o clasare dezastruoasă, pe 15, acum două sezoane.
Fără consolidarea financiară din era Sir Alex Ferguson, clubul risca să colapseze în aceste condiții. Însă, indiferent cât de mulți bani au adus de acasă investitorii, Manchester United încă culege roadele celor 27 de ani cu scoțianul pe bancă. A fost perioada în care „Diavolii Roșii” au ajuns cel mai bogat club din lume. Performanțele de atunci au transformat-o printre cele mai iubite echipe de pe mapamond. Asta a asigurat încasări recurente pentru ani dificili pe plan sportiv, cum se întâmplă acum.
Câinele care a salvat clubul de la faliment
Dar United a trecut și prin perioade mai grele de-a lungul existenței sale de 148 de ani. Chiar și începuturile au fost dificile. Înființată de muncitori feroviari, echipa a intrat în liga engleză în 1892, dar a fost aproape de faliment după doar 10 ani. Salvarea clubului s-a datorat unui… câine. Căpitanul de atunci, Harry Stafford și-a pierdut patrupedul, iar cel care l-a găsit a fost John Henry Davies. Un om de afaceri, care așa a aflat de datoriile clubului. Împreună cu alți 3 investitori a preluat echipa și a salvat-o.

Ernest Mangnall a fost numit antrenor principal în 1903 și a promovat în prima divizie 3 ani mai târziu. În 1908, Manchester United devenea pentru prima dată campioana Angliei, după ce a terminat cu 9 puncte în fața lui Aston Villa. A urmat prima Supercupă a Angliei, o competiție pe care Manchester United a câștigat-o de 21 de ori, record în Anglia. Și la finalul sezonului, „Diavolii Roșii” cucereau și FA Cup, după o victorie cu 1-0 cu Bristol.
36 de ani de secetă pentru Manchester United
Dar dincolo de probleme financiare, Manchester United a avut și perioade mult mai proaste ca acum din punct de vedere sportiv. S-a întâmplat după plecarea lui Mangnall, care a mutat echipa pe Old Trafford în 1910, acolo unde a mai câștigat un titlu și o Supercupă.
Au urmat 36 de ani de secetă, în care United nu a mai câștigat niciun trofeu. 36 de ani în care clubul a retrogadat de mai multe ori în liga secundă și a fost aproape să pice în eșalonul 3, în 1934. A terminat atunci pe locul 20 în liga a doua. Deci, practic cele 7 trofee câștigate în 13 ani post Ferguson sunt aur pe lângă perioada interbelică.

Seceta a fost oprită de un scoțian, Matt Busby. Pare că destinul lui United se învârte în jurul scoțienilor. Busby, care jucase fotbal pentru marile rivale ale „Diavolilor”, City și Liverpool, a fost numit manager în 1945, cu drepturi de control total asupra clubului. Rezultatele nu au întârziat să apară. Manchester a câștigat FA Cup în 1948, după o finală în care a învins-o pe Blackpool cu 4-2.
Busby Babes
În campionat, echipa lui Busby a fost de 4 ori vicecampioană până în sezonul 1951-1952, când a câștigat al treilea titlu de campioană, în fața lui Tottenham. A urmat o reconstrucție totală a echipei. În loc să arunce bani mulți pe transferuri, Busby a mizat pe tineri. Așa a ajuns ca echipa să aibă o medie de vârstă de doar 22 de ani. O echipă fragedă, dar care i-a adus pentru prima dată două titluri consecutive lui Manchester United.

Cel mai talentat dintre puști era Duncan Edwards. El a fost considerat de mulți cel mai bun jucător englez al epocii sale, debutând la naționala Angliei la doar 17 ani. „Busby Babes”, așa cum au fost supranumiți de presa vremii jucătorii lui United, au debutat și în Europa. A fost prima echipă din Anglia care a jucat în Cupa Campionilor Europeni. A ajuns în semifinale în 1957, după o victorie legendară cu 10-0 în fața lui Andherlecht. A fost anul în care Busby a refuzat-o pe Real Madrid.
8 jucători morți în tragedia aviatică de la Munchen
Tot o deplasare în Cupa Campionilor Europeni a adus și cea mai mare tragedie din istoria clubului. Rezultatele slabe și chiar pericolul falimentului nu înseamnă nimic pe lângă tragedia de la Munchen. La întoarcerea de la Belgrad, după un sfert de finală câștigat cu Steaua Roșie Belgrad, United a trecut printr-un accident aviatic.

Aeronava trebuia să se oprească pentru alimentare în capitala Bavariei, dar a ratat aterizarea din cauza zăpezii topite de pe pistă. Avionul a trecut printr-un gard, a lovit o casă, s-a rupt în mai multe fragmente și a luat foc. 23 de oameni din 44 aflați la bord au murit. Printre ei 8 jucători, inclusiv căpitanul Roger Byrne și vedeta Duncan Edwards, dar și 3 oameni din staff. Matt Busby a fost grav rănit. A petrecut luni bune în spital, iar în două rânduri chiar a fost chemat preotul.
Holy Trinity și prima Cupă a Campionilor Europeni
După ce și-a revenit, Busby a vrut să renunțe la carieră. A fost convins de soție să continue. I-a cerut să o facă în memoria celor uciși. A reconstruit echipa în jurul supraviețuitorilor, printre care Bobby Charlton și portarul Harry Gregg, cel care a salvat mai mulți oameni din aeronavă la momentul tragediei. A completat echipa cu câteva transferuri, printre care Denis Law și George Best. Așa a apărut „Holy Trinity” care a dominat anii 60.
Manchester United a revenit la performanțele consacrate în 1963. Atunci a câștigat FA Cup în fața lui Leicester cu 3-1. A urmat un loc 2 în campionat și două titluri, în 1964-1965, respectiv 1966-1967. Performanța supremă a venit un an mai târziu, în 1968, la 10 ani de la tragedie. Echipa condusă de Matt Busby a câștigat Cupa Campionilor Europeni, chiar pe Wembley, în fața a aproape 100.000 de spectatori. United a învins Benfica lui Eusebio cu 4-1, în prelungiri. Bobby Charlton a înscris o dublă.

Retrogadare după un gol primit de la o fostă legendă
A fost dovada că Manchester United poate trece peste orice obstacol și se poate reinventa indiferent de greutăți. Așa cum a trecut și peste retrogadarea neașteptată din 1974 și înfrângerea dureroasă cu rivalii din oraș.
Manchester City a învins-o atunci pe United cu 1-0, printr-un gol marcat chiar de Denis Law. Fotbalistul care a făcut istorie 11 ani pentru „Diavoli”, fiind al treilea marcator din istorie, cu 237 de reușite, și-a îngropat fosta echipă. Meciul a fost întrerupt după o invazie a fanilor, iar United a retrogadat la finalul sezonului.

Sir Alex Ferguson și cel mai glorios Manchester United
Dar Manchester United a renăscut din nou și odată cu numirea pe banca tehnică a lui Sir Alex Ferguson a cunoscut cea mai glorioasă perioadă din istorie. Scoțianul a preluat echipa de pe locul 21, aflându-se din nou sub amenințarea retrogadării. A dus clubul la jumătatea clasamentului, după care a urmat un loc 2. Un nou sezon slab a fost aproape să ducă la demitere. Scoțianul a fost salvat de victoria, 1-0, din rejucarea finalei FA Cup 1990, cu Crystal Palace. A fost primul trofeu al lui Ferguson pe Old Trafford.

Au urmat alți 23 de ani și nu mai puțin de 37 de trofee, adică mai mult de jumătate din totalul clubului. A început cu Cupa Cupelor din 1991, câștigată în fața Barcelonei, 2-1. Supercupa Europei a fost următorul, după un duel cu Steaua Roșie Belgrad (1-0), care s-a jucat doar într-o manșă din cauza războiului din Iugoslavia. În 1992, Manchester United a câștigat prima Cupă a Ligii, după o finală cu Nottingham Forrest, 1-0.
Manchester United are cele mai multe Premier League
Ferguson s-a impus la capătul primului sezon de Premier League, fiind primul titlu de campioană al lui United după 26 de ani. A câștigat alte 12 titluri, cel mai recent în 2013, la ultimul an petrecut pe banca „Diavolilor”. Este antrenorul care are cele mai multe Premier League și cel care a reușit să recupereze decalajul față de rivala Liverpool. Din 2013, United nu a mai reușit să fie campioana Angliei.
Ferguson a antrenat fotbaliști mari, de la Eric Cantona la generația lui Schmeichel, Giggs, Scholes, Beckham, Roy Keane sau Solkjaer. Ei sunt cei cu care Manchester United a reușit să întoarcă în prelungiri finala de Liga Campionilor, cu Bayern Munchen, din 1999. Sheringham în minutul 90+1 și Solkjaer, două minute mai târziu au făcut 2-1 și au adus din nou Cupa Campionilor la Manchester, după 31 de ani.
Ferguson a câștigat 38 de trofee cu Manchester United
A fost anul în care Manchester United a reușit prima triplă din istoria fotbalului englez. „Diavolii Roșii” câștigaseră campionatul și FA Cup după o victorie dramatică în semifinale, cu Arsenal, 2-1. Roy Keane a fost eliminat la rejucare, dar United s-a impus. Ryan Giggs, ce care a jucat 963 de meciuri pentru club, a înscris un gol fabulos după ce a driblat jumătate din echipa „Tunarilor”. În finală, Manchester a învins Newcastle cu 2-0.

Au urmat alți jucători fenomenali. Carrick, Ferdinand, Cristiano Ronaldo, sau Wayne Rooney. Cel din urmă este și golgheterul all-time al echipei, cu 253 de goluri, depășindu-l pe Bobby Charlton. Cu ei a câștigat Ferguson și cea de-a treia și ultima Ligă a Campionilor. Se întâmpla în 2008, după o finală cu Chelsea, câștigată la penaltyuri la Moscova.
Presiunea imensă de pe umerii lui Michael Carrick
Nu ar trebui să fie greu de înțeles de ce 7 manageri au eșuat după retragerea lui Alex Ferguson. Presiunea scaunului pe care scoțianul a câștigat 38 de trofee este, cu siguranță, copleșitoare. Acum este rândul lui Michael Carrick să o simtă. Și o simte cu atât mai acut după înfrângerea de la Hull. În primul rând are marele dezavantaj să nu fie scoțian. Un alt dezavantaj este că trebuie să se mulțumească cu cea mai austeră campanie de transferuri din ultimii 6 ani.

Manchester United a cheltuit mai puțin de 100 de milioane de euro în această vară, cu o săptămână înainte de încheierea perioadei de transferuri. Au venit, pe bani, Andrey Santos, un mijlocaș defensiv de 22 de ani de la Chelsea (56 milioane de euro) și Youri Tielemans. Belgianul a fost adus de la Aston Villa pentru suma de 41.000.000 de euro. A mai venit și Karl Darlow, gratis de la Leeds.
Totuși Carrick are la dispoziție un lot extrem de valoros, de peste 870.000.000 de euro după investițiile consistente din anii precedenți. Însă, multele zerouri de pe Transfermarkt nu garantează succesul pe teren. Motiv pentru care Carrick și trupa sa trebuie să transpire din greu pentru o clasare cel puțin la fel de bună ca cea de anul trecut. Au ocazia să își ia revanșa după prima etapă, tot în fața unei nou promovate, Ipswich Town.