Donald Trump nu mai este luat în serios. Lumea a încetat să mai reacționeze la amenințările președintelui SUA

„Nu ne respectau acum doi ani. Râdeau de noi. NATO râdea de noi. Toată lumea râdea de noi”, a declarat Trump la un summit cu aliații desfășurat luna trecută în Turcia. „Nu mai râd. Nu mai există râsete.”

Are dreptate. Situația este mai gravă decât simplul fapt că ceilalți râd de Statele Unite, pur și simplu îl ignoră pe președintele american. Trump se prezintă drept un urmaș al lui Theodore Roosevelt, însă, în timp ce Roosevelt spunea că America ar trebui să vorbească încet și să aibă un baston mare, Trump vorbește tare și poartă un baston mic, scriu cei de la The Atlantic.

„Bully pulpit”-ul lui Roosevelt, platforma morală și politică prin care un președinte își poate exercita influența, s-a transformat într-o platformă a vorbelor goale.

Amenințările lui Trump nu mai provoacă reacții

În această săptămână, Trump a făcut două anunțuri care, în trecut, ar fi zguduit lumea. Vorbind cu Trey Yingst de la Fox News despre negocierile cu Iranul privind Strâmtoarea Hormuz, Trump a declarat: „Dacă Omanul ne stă în cale, îi vom bombarda al naibii.”

Într-o lume obișnuită, o asemenea amenințare ar fi fost un eveniment major. Omanul nu este o țară ostilă. Este unul dintre cei mai vechi aliați ai Statelor Unite în regiunea Golfului și a fost timp de ani de zile un intermediar important în negocierile cu Iranul. Cu toate acestea, declarația a provocat puține reacții oficiale din partea guvernelor. Nici Omanul și nici ceilalți aliați ai Statelor Unite din regiune nu au emis declarații oficiale și nu au întreprins alte acțiuni care să sugereze că au considerat amenințarea drept una realistă.

Un posibil motiv pentru reacția lor reținută este faptul că Trump a mai făcut această amenințare. În luna mai, el a spus că, dacă Omanul nu va coopera cu planurile americanilor privind strâmtoarea, „va trebui să-i aruncăm în aer”. Credibilitatea lui Trump a fost afectată chiar de propriul său comportament imprevizibil. La acel moment, el amenința Omanul din cauza oricăror negocieri care ar fi pus în pericol neutralitatea Strâmtorii Hormuz. Marți, însă, Trump a publicat pe Truth Social o imagine în care declara că strâmtoarea este un „NOU TERITORIU AL SUA”.

Anterior, Trump spusese că urma să declare în curând Strâmtoarea Hormuz teritoriu american. Anexarea de către Statele Unite a unei căi maritime internaționale ar reprezenta o schimbare majoră a precedentului juridic maritim și ar necesita o prezență militară americană uriașă.

Lumea s-a obișnuit cu amenințările lui Trump

Aceasta reprezintă o schimbare majoră. În timpul primului său mandat, Trump a atras o atenție disproporționată prin declarații șocante. În august 2017, de exemplu, el a provocat un incident internațional amenințând Coreea de Nord cu „foc și furie și, sincer, cu o forță cum lumea nu a mai văzut vreodată”.

Trump părea să se bucure în mod evident de faptul că presa și liderii lumii se grăbeau să reacționeze la aceste provocări. Unii au susținut chiar că el încerca să aplice „teoria nebunului” a fostului președinte Richard Nixon, ideea că un lider poate păstra adversarii în dezechilibru făcându-i să creadă că este capabil de acțiuni imprevizibile și extreme.

Se poate face o legătură directă între amenințarea cu „foc și furie” din 2017 și declarațiile prietenoase pe care Trump le-a făcut despre liderul nord-coreean Kim Jong Un în ultima săptămână. Dar, de-a lungul timpului, lumea a devenit tot mai sceptică față de amenințările lui Trump.

Problema este că unele dintre amenințări pot deveni realitate

Vestea bună este că puțini lideri și observatori din întreaga lume mai consideră necesar să trateze cu seriozitate izbucnirile lui Trump. Alarmele false provocate de declarațiile sale spontane au obosit presa, publicul și sistemele geopolitice și distrag atenția de la probleme și evenimente mai importante.

Dar aceasta este și vestea proastă. În primul rând, unele dintre lucrurile pe care Trump le spune sunt extrem de periculoase. Atitudinea sa favorabilă față de Coreea de Nord ar putea destabiliza regiunea și ar putea încuraja Coreea de Sud și Japonia, fără a mai vorbi despre Iran și alte state considerate ostile,l să ia în calcul dezvoltarea propriilor programe de arme nucleare.

În al doilea rând, Trump trece uneori de la vorbe la fapte. Liderul venezuelean Nicolás Maduro, de exemplu, ar fi putut crede că Trump blufează înainte ca acesta să fie arestat în timpul unei incursiuni americane în luna ianuarie.

Trump are nevoie de credibilitate pentru a-și pune în aplicare agenda

În al treilea rând, Trump are nevoie de credibilitate pentru a-și pune în aplicare agenda, inclusiv pentru încercarea de a pune capăt conflictului complicat din Iran. Miercuri, el a declarat că anunță „CEA MAI DISTRUGĂTOARE OPERAȚIUNE ECONOMICĂ VREODATĂ ÎNTREPRINSĂ ÎMPOTRIVA VREUNEI ȚĂRI!”

În ciuda literelor majuscule, declarația nu a primit prea multă atenție. „Din păcate, nu au un plan clar”, a declarat un diplomat din Orientul Mijlociu pentru NOTUS. Pentru ca regimul de sancțiuni pe care Trump îl are în vedere să producă efectul maxim, președintele american va avea nevoie de cooperarea aliaților, dar și a unor puteri rivale precum China.

Însă ani de declarații grandioase fără rezultate și luni întregi de mesaje contradictorii privind Iranul au făcut ca ceilalți lideri ai lumii să nu mai acorde prea multă atenție afirmațiilor lui Trump.

El nu a reușit să atragă aliați importanți în efortul de război, iar China a refuzat să întreprindă acțiuni concrete în Strâmtoarea Hormuz, în ciuda faptului că Trump a călătorit la Beijing în luna mai pentru a pune presiune asupra lui Xi Jinping.

Pierderea credibilității lui Trump afectează și America

Scăderea respectului acordat declarațiilor președintelui american este, în mod evident, un lucru rău pentru Trump și nu contribuie cu nimic la obiectivul său de a „face America din nou măreață”. Dar este rău și pentru restul lumii. Chiar și în prezent, nicio altă țară nu are aceeași putere pe care o au Statele Unite pentru a menține ordinea internațională.

Iar cei mai apropiați rivali ai Americii, Rusia și China, promovează sisteme politice represive și periculoase. Statele Unite își pot recâștiga credibilitatea doar dacă își folosesc mai atent retorica și își aliniază acțiunile cu propriile declarații, două lucruri care sunt puțin probabile în timpul administrației Trump.

Dacă vrea să fie crezut, președintele trebuie fie să renunțe la o parte din influența americană, fie să demonstreze că amenințările sale sunt reale. Niciuna dintre cele două opțiuni nu este atractivă. Iar costurile faptului că Statele Unite și președintele lor nu mai sunt luați în serios sunt, într-adevăr, foarte mari.