Aliații de pe flancul estic se tem că administrația Donald Trump ar putea reduce efectivele americane din Europa. În acest context, statele NATO încearcă să convingă Washingtonul că prezența militară americană rămâne esențială pentru securitatea continentului.
Potrivit Bloomberg, propunerea este pregătită pentru o reuniune NATO cu Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici. Întâlnirea este programată la Bruxelles, pe 27 august.
SUA reevaluează prezența militară în Europa
Inițiativa vine în timp ce Pentagonul desfășoară o analiză de șase luni privind prezența militară americană în Europa. Evaluarea ar urma să fie finalizată până în decembrie.
Washingtonul a transmis aliaților și un chestionar cu termen-limită 28 august. Documentul a fost consultat de Bloomberg și a provocat îngrijorare în mai multe capitale europene. Întrebările urmăresc să determine cât de mult sprijină statele europene politica administrației Trump.
Printre altele, SUA vor să afle dacă aliații au susținut public politica externă a lui Donald Trump. Chestionarul include și întrebări despre accesul la bazele militare americane. O altă temă este reprezentată de banii cheltuiți de statele europene pentru companiile americane din industria de apărare.
Câte trupe americane sunt staționate în Europa
În Europa se află între 80.000 și 100.000 de militari americani. Numărul variază în funcție de rotații și exerciții militare.
Peste o treime dintre aceștia sunt staționați în Germania. În Europa de Est, efectivele sunt mai mici.
În țările baltice se află câteva sute de militari americani. În Polonia, numărul ajunge la câteva mii. Pentru statele de pe flancul estic al NATO, prezența militară americană are o importanță strategică majoră. Aceste țări vor să găzduiască cât mai multe trupe americane. Din acest motiv, sunt dispuse să suporte o parte mai mare din costurile asociate prezenței lor.
Aliații europeni încearcă să evite un conflict cu Trump
Cele mai mari state europene membre NATO discută despre un răspuns comun pentru Washington.
Obiectivul este evitarea unei noi confruntări cu Donald Trump. Relațiile dintre administrația americană și mai multe capitale europene s-au tensionat după ce unele state au refuzat să participe la războiul americano-israelian împotriva Iranului. Mai mulți aliați consideră chestionarul american o formă de presiune politică. Aceștia cred că Washingtonul încearcă să obțină o aliniere ideologică în schimbul garanțiilor de securitate oferite de SUA. După reacția inițială, statele membre au început să susțină un răspuns mai constructiv. Ideea comună este că Europa are în continuare nevoie de trupele americane.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a adoptat o poziție mai moderată. „Există chestiuni asupra cărora suntem de acord cu Statele Unite și chestiuni asupra cărora nu suntem de acord. În timp, vom răspunde și noi la acest chestionar”, a declarat Stubb.
Liderul finlandez nu consideră însă că documentul reprezintă o formă de presiune. „Nu îl consider o presiune, ci modul în care funcționează actuala administrație americană”, a spus el.
Fost oficial NATO: aliații riscă să intre într-o competiție pentru sprijinul SUA
Oana Lungescu, cercetătoare la institutul britanic de apărare RUSI și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, avertizează asupra unei posibile competiții între aliați.
Potrivit acesteia, negocierile privind trupele și vânzările de armament nu sunt ceva neobișnuit. Diferența este că acum presiunea pare mai directă. „Această mișcare riscă să încurajeze competiția între aliați care încearcă să câștige favoarea Washingtonului”, a spus Lungescu.
Ea consideră că procesul de evaluare al SUA ar putea fi util. Totuși, există semne că administrația Trump pune mai mult accent pe loialitate și apropiere ideologică. Strategia pe termen lung și unitatea NATO ar putea trece astfel pe plan secund.
SUA pregătesc noi reduceri ale forțelor din Europa
Washingtonul a anunțat deja reduceri importante ale capacităților militare destinate apărării aliaților europeni. Statele NATO se pregătesc acum pentru o posibilă reducere a trupelor și echipamentelor americane staționate în Europa. SUA au anunțat retragerea a 5.000 de militari din Germania. Alte forțe americane vor fi redistribuite. Acestea nu vor fi însă înlocuite. Polonia ar putea reprezenta o excepție. Donald Trump a promis trimiterea unor trupe suplimentare în această țară. Președintele american a invocat și alegerea lui Karol Nawrocki, considerat naționalist, în funcția de președinte al Poloniei.
Unele state europene intenționează să ofere un răspuns general.
Astfel, acestea vor evita să intre în detalii privind cele mai controversate întrebări ale Washingtonului. Una dintre ele se referă la disponibilitatea statelor de a susține public deciziile de politică externă ale SUA. O altă întrebare vizează politicile europene de dezvoltare a industriei de apărare.
Mai exact, aliații sunt întrebați dacă ar fi dispuși să condamne politicile de apărare bazate pe produse și echipamente „made in Europe”. În privat, unii aliați se întreabă cât de important este, în realitate, acest chestionar.
Există suspiciuni că administrația Trump ar fi luat deja unele dintre decizii. O posibilă explicație este apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului. Administrația americană ar avea nevoie de rezultate concrete pe care să le prezinte alegătorilor.
SUA reduc și capacitățile militare destinate NATO
Evaluarea Pentagonului ar putea duce la o reducere suplimentară a prezenței militare americane în Europa. Washingtonul reduce și capacitățile militare pregătite pentru un eventual atac asupra unui stat NATO. Printre acestea se află bombardiere strategice, drone și nave militare. Europa nu dispune de bombardiere strategice americane de acest tip. În acest context, statele de pe flancul estic încearcă să păstreze cât mai multe trupe americane în regiune. Reducerea costurilor pentru bazele și militarii SUA este una dintre soluțiile pe care aliații le iau în calcul.
Pentagonul nu a răspuns imediat solicitării de a confirma vizita lui Elbridge Colby la Bruxelles.
