Quebecul se apropie de un nou referendum pentru independență. Separatiștii încearcă din nou să rupă provincia de Canada

Quebecul se pregătește să redeschidă una dintre cele mai vechi și sensibile dispute politice ale Canadei. Parti Québécois, principala formațiune separatistă din provincie, își pregătește a treia încercare de a obține independența, după două referendumuri pierdute în 1980 și 1995.

Primul vot s-a încheiat cu o înfrângere clară pentru separatiști. René Lévesque, fondatorul partidului, le-a transmis atunci susținătorilor săi dezamăgiți: „Până data viitoare”. Cincisprezece ani mai târziu, formațiunea a revenit la urne. De această dată, rezultatul a fost extrem de strâns: 49,4% dintre alegători au votat pentru independență.

Acum, liderul Parti Québécois, Paul St-Pierre Plamondon, consideră că partidul are o nouă șansă. Formațiunea conduce în sondajele realizate înaintea alegerilor provinciale din 5 octombrie și promite organizarea unui referendum în cel mult patru ani dacă revine la guvernare.

Independența, din nou pe agenda Quebecului

Quebecul are aproximativ 9 milioane de locuitori, majoritatea francofoni. Provincia se află într-un continent dominat de engleză și spaniolă, iar protejarea limbii franceze și a identității culturale reprezintă o temă importantă pentru principalele partide politice.

Parti Québécois susține însă că protejarea identității nu este suficientă. Pentru formațiune, independența ar elimina ceea ce consideră a fi o asimilare impusă de Canada și ar reduce suprapunerile dintre administrația federală și cea provincială. Sprijinul pentru separare rămâne totuși departe de majoritate. În prezent, puțin peste 30% dintre locuitorii Quebecului susțin independența.

O nouă criză politică este ultimul lucru de care premierul Mark Carney are nevoie. Canada se confruntă deja cu efectele războiului comercial și ale politicilor administrației lui Donald Trump. Deficitele provinciale și ritmul inegal al economiei complică și mai mult situația. În paralel, o mișcare separatistă se dezvoltă și în Alberta, provincie bogată în petrol. Ottawa s-ar putea confrunta astfel cu presiuni separatiste din două regiuni importante ale țării.

Quebecul este esențial pentru economia Canadei

Provincia are o economie puternică, cu industrii importante în domeniul aluminiului, metalelor și aerospațial. Produsul intern brut al Quebecului este estimat la aproximativ 670 de miliarde de dolari canadieni, echivalentul a circa 478 de miliarde de dolari americani. O simplă consultare privind independența ar putea avea efecte asupra întregii Canade. Țara este membră G7 și încearcă să își consolideze poziția în fața presiunilor venite din partea Statelor Unite.

Problema ar afecta și autoritatea politică a lui Mark Carney. Premierul a folosit discursul susținut în 2026 la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a cere statelor de dimensiune medie să își consolideze alianțele și să coopereze în fața marilor puteri.

Lecția referendumului din 1995

Potrivit Bloomberg, pentru mulți canadieni, votul din 1995 rămâne un avertisment. La începutul campaniei, puțini credeau că separatiștii pot câștiga. Situația s-a schimbat după ce campania condusă de Lucien Bouchard a prins amploare. Pe măsură ce posibilitatea unei victorii separatiste devenea reală, dolarul canadian a pierdut din valoare.

Premierul Jean Chrétien le-a cerut atunci locuitorilor Quebecului să voteze împotriva separării. În final, separatiștii au pierdut cu aproximativ 54.000 de voturi. Unii susțin că formularea confuză a întrebării de la referendum a contribuit la rezultatul extrem de strâns.

Generațiile care au crescut după acel moment nu au mai avut însă ocazia să voteze asupra independenței. Niciun locuitor al Quebecului cu vârsta sub 49 de ani nu a participat până acum la un referendum privind separarea provinciei. În ultimele decenii, Parti Québécois a câștigat doar două alegeri provinciale: în 1998 și în 2012. În ultimul caz, formațiunea a format un guvern minoritar și nu a avut suficient sprijin pentru a organiza un al treilea referendum.

Parti Québécois vede o oportunitate

După mai bine de zece ani petrecuți în afara prim-planului politic, formațiunea consideră că situația s-a schimbat. Paul St-Pierre Plamondon, în vârstă de 49 de ani, conduce partidul din 2020. Fost avocat, acesta a studiat la McGill și Oxford și a venit la conducerea formațiunii cu promisiunea organizării unui referendum.

Sondajele realizate în această vară arată că Parti Québécois ar avea cele mai mari șanse să formeze guvernul dacă alegerile ar avea loc acum. Cursa rămâne însă deschisă, iar partidul se află în competiție cu Partidul Liberal din Quebec și cu Coalition Avenir Québec, formațiunea aflată la guvernare. „Situația rămâne în schimbare, foarte incertă”, spune Sébastien Dallaire, vicepreședinte executiv al companiei de sondare Leger Marketing.

Cum ar arăta un Quebec independent

În iunie, Parti Québécois a prezentat Livre Bleu, un document care descrie pașii necesari pentru transformarea provinciei într-un stat independent în cazul unei victorii a taberei „da”. Planul prevede o perioadă de tranziție de doi ani. Ulterior, Quebecul ar avea propria monedă și o armată de dimensiuni reduse.

„Independența nu este un salt în necunoscut, ci o condiție esențială pentru transformarea bogăției potențiale a Quebecului în bogăție reală și pentru asigurarea sustenabilității sale lingvistice și culturale”, se arată în document.

Paul St-Pierre Plamondon a promis inclusiv că un Quebec independent ar încerca să devină membru NATO. Susținătorii separării consideră că un stat independent ar putea lua decizii mai rapid și ar avea mai multă libertate pentru a-și stabili propriile politici.

„Dacă vrem să rămânem competitivi, trebuie să fim inovatori și, mai presus de toate, trebuie să fim flexibili. Țările de dimensiunea Canadei nu sunt flexibile”, spune Camille Goyette-Gingras, președinta în vârstă de 32 de ani a organizației OUI Québec, care susține independența Quebecului, dar nu este afiliată unui partid politic. „Trebuie să simțim că avem capacitatea de a acționa”, adaugă ea.

Costurile separării ridică semne de întrebare

Planul separatiștilor este privit cu scepticism de unii economiști. Robert Gagné, profesor emerit la HEC Montréal, susține că Parti Québécois subestimează costurile unei eventuale independențe. Printre acestea s-ar afla partea de datorie federală care ar reveni Quebecului, costuri mai mari de finanțare și cheltuieli suplimentare pentru apărare.

Gagné este unul dintre autorii unei analize critice a documentului financiar publicat de partid în 2023, înainte de apariția actualului Livre Bleu. „Au fost ignorate aspecte importante, precum costurile tranziției și perioada de negocieri, care s-ar putea dovedi foarte, foarte, foarte lungi și foarte dificile”, spune economistul.

Brexitul este unul dintre exemplele invocate. După votul britanic din iunie 2016 pentru ieșirea din Uniunea Europeană, Londra a avut nevoie de peste patru ani pentru a ajunge la un acord comercial cu blocul comunitar. „Brexitul arată cât de dificil este să desfaci ceva”, spune Gagné. Pentru un Quebec independent, negocierile cu Ottawa ar putea deveni astfel una dintre cele mai complicate etape ale întregului proces.

Separatiștii ar putea fi într-un moment mai slab

Parti Québécois ar putea avea însă o problemă și mai importantă: sprijinul pentru independență a scăzut. În noiembrie 2024, nemulțumirile față de guvernul federal au împins susținerea pentru suveranitatea Quebecului la 40%, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate în ultimii 15 ani. Acum, procentul este cu aproape 10 puncte mai mic.

Pentru separatiști, momentul favorabil din punct de vedere politic ar putea astfel să fie mai scurt decât sperau. În același timp, succesul electoral al Parti Québécois ar putea readuce independența în centrul dezbaterii politice canadiene. Un al treilea referendum nu este încă sigur. Dar după trei decenii de la ultimul vot, Quebecul se află din nou într-un punct în care întrebarea privind viitorul său în cadrul Canadei începe să revină în prim-plan.