Perioadă decisivă pentru fondurile europene pe care le va primi România din următorul buget comunitar: „Următoarele trei luni sunt esențiale”

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a atras atenția, duminică, asupra importanței capitale a următoarelor trei luni pentru stabilirea alocărilor financiare europene destinate României în cadrul viitorului cadru financiar multianual.

Reprezentantul României în legislativul european a subliniat că negocierile din această perioadă vor decide sumele exacte alocate țării pentru următorul deceniu.

 „Următoarele trei luni sunt esențiale pentru a stabili câte fonduri europene va primi România în următorii șapte ani”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook.

Miza financiară a următorilor șapte ani pentru economia românească

În calitate de negociator-șef din partea Parlamentului European, acesta a susținut suplimentarea fondurilor destinate țării. Suma obținută în prima fază a negocierilor aduce o majorare importantă față de propunerile inițiale.

 „Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, am obținut, în poziția Parlamentului, o creștere de aproximativ 6 miliarde de euro a alocărilor pentru România”, a adăugat Siegfried Mureșan.

Apărarea acestor sume în discuțiile cu celelalte instituții comunitare devine o prioritate absolută pentru autoritățile de la București.

 „Acest nivel ridicat al fondurilor trebuie apărat în Consiliul UE de reprezentanții Guvernului României, în negocierile intense care urmează în toamna aceasta”, a subliniat Siegfried Mureșan.

Critici lansate la adresa Partidului Social Democrat

Poziția oficialului liberal a inclus și critici dure la adresa Partidului Social Democrat. El a acuzat PSD de pasivitate în gestionarea marilor dosare europene și de blocaje administrative anterioare.

„Până acum, nu am văzut niciun interes din partea PSD pentru acest subiect, reprezentanții săi fiind ocupați să blocheze fondurile europene pe care România le avea alocate prin PNRR”, a menționat Siegfried Mureșan.

Oficialul și-a exprimat rezervele privind capacitatea unui eventual executiv condus de social-democrați de a susține interesele economice ale țării în fața partenerilor europeni.

„De aceea, nu cred că un viitor guvern PSD va fi capabil să apere aceste fonduri pentru România. Va eșua și, la fel ca în cazul PNRR și al Legii salarizării, va căuta vinovați în altă parte”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Planul financiar propus de Comisia Europeană pentru următorii ani

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține necesitatea unui cadru financiar multianual consistent pentru a reduce vulnerabilitățile externe ale blocului comunitar. Oficialul european a subliniat că finanțarea adecvată este esențială pentru ca statele membre să își asigure autonomia în domenii critice. Ea a enumerat domenii cum sunt tehnologia, energia și aprovizionarea cu materii prime. Propunerea executivului de la Bruxelles vizează o valoare de aproape două trilioane de euro pentru următorul ciclu bugetar de șapte ani.

„Următorul buget va fi brațul financiar al independenței noastre”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul unui eveniment organizat la Paris.

Aceste fonduri extinse sunt destinate susținerii programelor de cercetare, inovare și dezvoltare industrială. Ele sunt menite să consolideze poziția economică a continentului pe piața globală.

„Cu peste 450 de miliarde de euro din Fondul european pentru competitivitate și din programul Orizont Europa, vom sprijini întregul lanț – de la cercetare la inovare, de la laboratoare la întreprinderi și de la prototipurile inițiale la producția industrială”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

De asemenea, oficialul european a atras atenția că marile ambiții politice ale Uniunii au nevoie de susținere financiară reală.

 „Europa nu își poate stabili noi ambiții fără a asigura mijloacele necesare pentru finanțarea acestora”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Opoziția fermă a Germaniei și a statelor aliate față de creșterea cheltuielilor

Planurile Bruxelles-ului se lovesc însă de opoziția puternică a unui grup de state membre condus de Germania. Cancelarul german și liderii altor cinci țări europene cer reduceri masive ale cheltuielilor. Ei invocă necesitatea unor politici stricte de disciplină fiscală la nivel național.

„Propunerile actuale prevăd o creștere de până la 60%. Într-o perioadă de consolidare bugetară în toate statele membre, acest lucru este pur și simplu imposibil de suportat. Propunerile trebuie reduse cu câteva sute de miliarde. Iar aceste reduceri vor trebui să vizeze toate domeniile”, a declarat Friedrich Merz, cancelarul german.