31 august, Ziua Limbii Române. De la lupta pentru alfabetul latin la provocarea Inteligenței Artificiale

Ziua Limbii Române din 2026 a fost marcată la Chișinău printr-o reuniune academică desfășurată în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei. Evenimentul a reunit academicieni, miniștri, cercetători și oameni de cultură din România și Republica Moldova.

Ședința festivă a fost organizată de Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. Pentru prima dată, reuniunea s-a desfășurat sub auspiciile Consiliului Academic Român. În aceeași zi a fost programată și deschiderea celei de-a XV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor.

Ion Tighineanu: Limba română ne unește dincolo de orice distanță

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a deschis reuniunea cu un mesaj despre rolul limbii în păstrarea identității. El a subliniat că Ziua Limbii Române depășește caracterul unei simple sărbători culturale. „Limba nu este doar un mijloc de comunicare, ci memoria vie a unui popor, expresia identității sale și legătura nevăzută dintre generațiile trecute, prezente și viitoare”, a transmis Ion Tighineanu.

Academicianul a vorbit și despre apropierea dintre comunitățile academice din România și Republica Moldova. În opinia sa, reuniunile comune exprimă unitatea unui spațiu de limbă, istorie, cultură și știință. În premieră, ședința festivă din acest an a fost organizată sub auspiciile Consiliului Academic Român. Structura reunește Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și academii de ramură din România.

„Limba română este casă, memorie și viitor”

Președintele Academiei Române, Marius Andruh, a vorbit despre semnificația aparte pe care limba română a avut-o în Basarabia. Mesajul său a pornit de la ideea că limba este mai mult decât un cod comun de comunicare. Pentru cei care o vorbesc, ea poate deveni „casă, memorie și viitor”.

Marius Andruh a amintit că, la Chișinău, limba română a reprezentat în ultimele decenii și un act de identitate. „A vorbi românește, a scrie românește, a preda românește au fost pentru multe generații de basarabeni gesturi asumate cu demnitate”, a spus președintele Academiei Române. El a vorbit și despre contribuția profesorilor, cercetătorilor și cărturarilor care au păstrat și transmis limba română. În discursul său, legătura directă dintre academiile de la București și Chișinău a fost prezentată ca o dovadă că limba română nu poate fi limitată de frontiere.

Declarația de la Chișinău, adoptată în ajunul Zilei Limbii Române

Un alt moment important al reuniunii a fost prezentarea „Declarației de la Chișinău”. Documentul a fost aprobat pe 30 august de Biroul Consiliului Academic Român. Declarația reafirmă unitatea de istorie, limbă și cultură și vorbește despre responsabilitatea intelectualității pentru viitorul spațiului românesc.

Documentul susține că Prutul poate reprezenta o frontieră administrativă, dar nu poate separa limba, cultura și memoria comune. Consiliul Academic Român își asumă, de asemenea, promovarea cercetării, educației și culturii ca elemente ale unui spațiu comun al cunoașterii.

Dan Perciun: „Limba română face parte din istoria libertății Republicii Moldova”

Ministrului Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun a legat direct istoria limbii române de procesul de desprindere a Republicii Moldova de sistemul sovietic. „Limba română face parte din istoria libertății Republicii Moldova”, a spus ministrul.

Dan Perciun a amintit că afirmarea limbii române și revenirea la alfabetul latin au precedat proclamarea independenței din 1991. Pentru generațiile tinere, a explicat el, este firesc să deschidă astăzi un manual de „Limba și literatura română” sau să vadă grafia latină folosită în instituțiile statului. În urmă cu câteva decenii, însă, aceste drepturi trebuiau revendicate. „Înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența politică, societatea noastră a trebuit să-și câștige libertatea de a scrie și a vorbi limba română”, a afirmat Dan Perciun.

Ministrul Educației a făcut și o paralelă între două dintre cele mai importante date din istoria recentă a Republicii Moldova. Pe 27 august este marcată Ziua Independenței. Patru zile mai târziu, pe 31 august, este sărbătorită Ziua Limbii Române. În acest an, Republica Moldova a marcat 35 de ani de independență. Dan Perciun a arătat că cele două momente sunt legate prin ideea de libertate. Independența, în viziunea sa, nu înseamnă doar frontiere, instituții, drapel sau imn. Ea presupune și capacitatea unei societăți de a-și cunoaște identitatea și de a-și respecta limba și cultura.

Aproximativ 2.500 de oameni, la Marea Dictare Națională

Înainte de participarea la ședința Academiei de Științe, Dan Perciun a fost în Piața Marii Adunări Naționale. Acolo a avut loc cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale. Potrivit ministrului, aproximativ 2.500 de oameni s-au reunit în centrul Chișinăului pentru eveniment. Au participat elevi, profesori, părinți, bunici și persoane din domenii profesionale diferite. Evenimentul a fost extins și în alte localități ale Republicii Moldova.

Imaginea are și o puternică semnificație istorică. În aceeași piață în care, la sfârșitul anilor ’80, oamenii cereau dreptul la limba română și alfabet latin, mii de persoane s-au reunit în 2026 pentru a celebra limba printr-un exercițiu colectiv de scriere.

Limba română în Găgăuzia și Taraclia

Dan Perciun a vorbit și despre una dintre provocările actuale ale Republicii Moldova: accesul la învățarea limbii române. În ultimii ani, autoritățile au extins Programul Național de Studiere a Limbii Române. Programul este destinat inclusiv adulților care doresc să își îmbunătățească nivelul de cunoaștere a limbii.

Ministerul urmărește însă și dezvoltarea competențelor lingvistice de la grădiniță până la absolvirea școlii. Perciun a amintit că statul a început să asigure acces la profesori de limba română și în grădinițele cu predare în limba rusă. Au fost dezvoltate și programe pentru profesorii care predau limba română în Taraclia și Găgăuzia.

O altă măsură este acordarea unor indemnizații de relocare pentru profesorii care acceptă să predea în aceste regiuni. Scopul este reducerea deficitului de specialiști și creșterea nivelului de cunoaștere a limbii române.

De la lupta pentru alfabetul latin la provocările Inteligenței Artificiale

Discursurile de la Chișinău nu s-au limitat la trecut. Una dintre temele reuniunii din 2026 privește chiar viitorul limbii române în epoca Inteligenței Artificiale. În programul oficial al ședinței a fost inclusă comunicarea „Limba română și inteligența artificială”. Dan Perciun a subliniat că această temă schimbă perspectiva asupra protejării limbii.

În prezent nu mai este suficientă doar păstrarea limbii în școală, cultură sau instituțiile publice. Devine important și locul pe care româna îl va ocupa într-o lume în care scrisul, traducerea, cercetarea și producția intelectuală sunt tot mai mult mediate de tehnologie. În acest sens, resursele digitale în limba română vor avea un rol tot mai mare.

Ministrul Culturii: Limba română este memoria noastră culturală

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Dan Suruceanu, a insistat asupra relației dintre limbă, cultură și patrimoniu. „Limba română este mai mult decât un instrument al comunicării. Ea este memoria noastră culturală”, a afirmat ministrul.

Prin limbă, a spus acesta, o societate își recunoaște trecutul, își exprimă prezentul și își construiește viitorul. Dan Suruceanu a legat Ziua Limbii Române și de opera lui Mihai Eminescu. Deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor în aceeași zi nu este întâmplătoare. Eminescu aparține patrimoniului fundamental al culturii române, iar păstrarea unei culturi vii presupune mai mult decât conservarea ei. Opera trebuie citită, cercetată și reinterpretată de fiecare nouă generație.

Mircea Beuran: Limba are și „cuvinte tămăduitoare”

O perspectivă diferită a fost adusă de președintele Academiei de Științe Medicale din România, Mircea Beuran. Acesta a vorbit despre rolul limbii în relația dintre medic și pacient. Pentru lumea medicală, limba reprezintă instrumentul prin care sunt formate noi generații de profesioniști și prin care este transmisă cunoașterea.

Mircea Beuran a remarcat și „puterea vindecătoare a limbajului” în comunicarea dintre medic și pacient. Limba română, a spus acesta, are numeroase „cuvinte tămăduitoare”. În opinia sa, cultivarea limbii în educație, cercetare și viața publică rămâne o responsabilitate comună chiar și într-o epocă a globalizării.

Ioan-Aurel Pop: „Limba română ca liant al națiunii”

Programul ședinței festive a continuat cu prelegerea academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român. Tema aleasă a fost „Limba română ca liant al națiunii”. În debutul intervenției sale, istoricul a subliniat caracterul aparte al limbii române și locul său în familia limbilor romanice. Mesajul se înscrie în tema centrală a reuniunii: limba ca element care depășește granițele politice și leagă comunități aflate în state diferite.

De ce este sărbătorită Ziua Limbii Române pe 31 august

Semnificația datei de 31 august trebuie căutată în evenimentele din 1989. La sfârșitul anilor ’80, mișcarea de renaștere națională din RSS Moldovenească devenise tot mai puternică. Una dintre principalele revendicări era revenirea limbii la alfabetul latin.

În perioada sovietică, autoritățile promovau existența unei limbi „moldovenești” distincte de limba română. Aceasta era scrisă cu alfabet chirilic. Pe 27 august 1989, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională. Sute de mii de oameni au cerut recunoașterea drepturilor lingvistice și revenirea la grafia latină. Pe 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legislația lingvistică. Momentul a devenit unul dintre simbolurile mișcării de renaștere națională.

Alfabetul latin, simbol al recuperării identității

Revenirea la alfabetul latin nu a însemnat doar schimbarea grafiei. Pentru o parte importantă a populației, momentul a reprezentat recuperarea unei identități culturale și istorice. Politica lingvistică sovietică încercase timp de decenii să consolideze ideea unei identități moldovenești diferite de cea românească. Din acest motiv, limba s-a transformat într-unul dintre principalele subiecte ale confruntării identitare de la sfârșitul perioadei sovietice. Oamenii nu revendicau doar dreptul de a scrie cu alte litere. Revendicau dreptul de a vorbi deschis despre propria limbă și istorie.

De la „Limba Noastră” la limba română

În Republica Moldova, sărbătoarea de la 31 august a fost instituită în 1990. Pentru mult timp, denumirea oficială a fost „Limba Noastră”. Numele trimite la poezia lui Alexei Mateevici, devenită ulterior textul imnului de stat al Republicii Moldova. După proclamarea independenței, disputa privind denumirea limbii a continuat timp de decenii. În martie 2023, legislația Republicii Moldova a fost modificată astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu „limba română” în actele normative.

În România, Ziua Limbii Române este sărbătoare oficială din 2013

România marchează oficial Ziua Limbii Române tot pe 31 august. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 53/2013. Instituțiile publice pot organiza în această zi manifestări culturale, educative și științifice.

O limbă romanică la estul Europei

Din punct de vedere lingvistic, româna aparține familiei limbilor romanice. Originea latină o apropie de italiană, franceză, spaniolă și portugheză.

Poziția geografică a făcut însă ca limba să evolueze într-un context diferit de celelalte mari limbi romanice. Contactul cu limbile slave, greaca, maghiara, turca și germana a lăsat urme în vocabular. În perioada modernă, franceza și italiana au influențat puternic dezvoltarea lexicului. Caracterul fundamental al limbii a rămas însă romanic.

Ziua Limbii Române, între memorie și viitor

La 37 de ani de la evenimentele din 1989 și la 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Ziua Limbii Române păstrează o încărcătură aparte. Pentru generațiile care au participat la mișcarea de renaștere națională, limba a fost una dintre formele prin care a fost revendicată libertatea. Pentru generațiile actuale, provocările sunt diferite. Ele țin de educație, de folosirea corectă a limbii, de transmiterea ei în diaspora și de adaptarea la lumea digitală.

În 2026, discuția ajunge deja la Inteligența Artificială. Astfel, Ziua Limbii Române nu mai este doar despre ceea ce a fost recuperat în 1989. Este și despre ceea ce trebuie păstrat și construit pentru generațiile următoare.