Regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei a depus jurământul. Soția sa a lipsit de la eveniment

La ceremonie nu a participat regina Mette-Marit, soția noului monarh. Palatul Regal a anunțat că aceasta se confruntă cu unele complicații în perioada de recuperare după un transplant pulmonar efectuat în luna iunie.De aceea, ea trebuie să rămână sub supraveghere medicală.

Ceremonia din Parlament a avut loc la o zi după ce sicriul fostului rege Harald al V-lea a fost transportat la capela Palatului Regal. Sicriul va rămâne acolo pentru ca oamenii să îi poată aduce un ultim omagiu înaintea funeraliilor, programate pentru 9 septembrie.

Ce s-a întâmplat la ceremonia din Parlament

Haakon al VIII-lea a parcurs distanța scurtă dintre Palatul Regal și Parlamentul Norvegiei, cunoscut sub numele de Storting. Înainte ca noul rege să depună jurământul, președintele Parlamentului, Masud Gharahkhani, a citit anunțul oficial legat de moartea lui Harald al V-lea și succesiunea la tron a fiului său.

Apoi, Haakon a depus jurământul prevăzut de Constituție. „Promit și jur că voi conduce Regatul Norvegiei în conformitate cu Constituția și legile sale, așa să-mi ajute Dumnezeu, atotputernicul și atotștiutorul”, a spus regele, în vârstă de 53 de ani.

Jurământul are o semnificație în primul rând constituțională. În Norvegia, regele nu conduce țara în sensul în care o face un președinte sau un prim-ministru într-un sistem prezidențial. Puterea politică este exercitată în principal de Guvern și Parlament, care sunt instituții alese.

Depunerea jurământului marchează asumarea oficială a rolului de monarh și angajamentul regelui de a respecta regulile constituționale ale țării, scrie dw.com.

Ce putere are regele Norvegiei

Norvegia este o monarhie constituțională. Asta înseamnă că țara are un rege, dar atribuțiile acestuia sunt stabilite și limitate de Constituție. Regele este șeful statului, însă nu ia singur deciziile politice importante ale țării. Guvernul este cel care conduce efectiv politica internă și externă. Iar Parlamentul adoptă legile și controlează activitatea Executivului. Membrii Parlamentului sunt aleși de cetățeni.

Rolul regelui este în mare parte ceremonial și reprezentativ. Monarhul participă la evenimente oficiale, primește lideri străini, reprezintă Norvegia în vizite externe și are un rol important în diplomația publică a țării.

O monarhie cu o istorie de peste un secol

Familia regală norvegiană își are originile în perioada medievală, însă forma actuală a monarhiei este legată de independența Norvegiei. În 1905, Norvegia și-a încheiat uniunea cu Suedia și a devenit un stat independent. În acel moment, norvegienii au fost chemați la urne pentru a decide dacă țara ar trebui să devină republică sau să păstreze o monarhie constituțională.

Aproximativ trei sferturi dintre alegători au susținut păstrarea monarhiei. De atunci, monarhia norvegiană a rămas una în mare parte simbolică. Regele este șeful statului, dar puterea politică se află în mâinile instituțiilor alese.

Ce urmează după moartea regelui Harald

Haakon al VIII-lea a devenit rege după moartea tatălui său, Harald al V-lea, care a murit săptămâna trecută, la vârsta de 89 de ani. În Norvegia, succesiunea la tron se produce automat după moartea monarhului. Nu există alegeri pentru funcția de rege. Haakon, în calitate de fiu al lui Harald și moștenitor al tronului, a devenit astfel noul monarh.

Ceremonia din Parlament a reprezentat un moment oficial în care noul rege și-a asumat public obligația de a respecta Constituția. În următoarea perioadă, Haakon va prelua toate responsabilitățile publice asociate funcției de șef al statului și va reprezenta Norvegia atât în țară, cât și în străinătate.

Funeraliile lui Harald al V-lea sunt programate pentru 9 septembrie, după perioada în care publicul își poate lua rămas-bun de la fostul rege.