Cercetătorii de la Stanford au descoperit un aliment marin care poate inversa semnele îmbătrânirii

Un compus prezent în ascidii a îmbunătățit memoria, a refăcut conexiuni din creier și a făcut ca șoarecii îmbătrâniți să dezvolte din nou blană mai închisă la culoare. Îmbătrânirea aduce schimbări vizibile, precum pierderea culorii părului și modificarea pielii, dar și transformări care afectează memoria. Cercetătorii încearcă de mult timp să afle dacă unele dintre aceste procese pot fi încetinite sau chiar inversate.

Un studiu realizat de cercetători de la Xi’an Jiaotong-Liverpool University, Stanford University, Shanghai Jiao Tong University și University of Chinese Academy of Sciences oferă o posibilă direcție. În experimente pe șoareci îmbătrâniți, suplimentele cu plasmalogeni au îmbunătățit memoria și au produs modificări la nivelul creierului.

Ce legătură au ascidiile cu îmbătrânirea

Ascidiile sunt animale marine din clasa Ascidiacea, parte a grupului tunicatelor. Sunt consumate în anumite regiuni din Asia. În Coreea sunt cunoscute sub numele meongge (멍게), iar în Japonia poartă denumirea hoya (ホヤ), scrie publicația Science Daily

Aceste animale pot fi consumate crude și conțin cantități importante de plasmalogeni. Aceștia sunt lipide care intră în structura membranelor celulare. Plasmalogenii se găsesc în mod natural în organismul uman. Ei sunt prezenți în cantități mari în creier, inimă și celulele sistemului imunitar. Nivelul lor scade însă odată cu înaintarea în vârstă.

Concentrații mai mici au fost observate și în cazul unor boli neurodegenerative, inclusiv Alzheimer și Parkinson. Cercetătorii au analizat astfel dacă refacerea nivelului acestor compuși ar putea proteja creierul de unele efecte ale îmbătrânirii.

Pentru experiment, echipa a introdus plasmalogeni în alimentația unor șoareci îmbătrâniți. Animalele au fost apoi monitorizate pentru modificări cognitive și fizice. Rezultatele au fost vizibile. Șoarecii tratați au avut performanțe mai bune la învățare și au prezentat schimbări fizice.

Profesorul Lei Fu, autorul corespondent al studiului, a declarat:

„Cercetarea noastră sugerează că plasmalogenii nu doar că ar putea opri declinul cognitiv, ci ar putea inversa deficiențele cognitive ale creierului îmbătrânit. În plus, șoarecii îmbătrâniți hrăniți cu plasmalogeni dezvoltă din nou păr negru, mai des și mai lucios decât șoarecii îmbătrâniți care nu au primit suplimentul.”

Potrivit cercetătorilor, studiul oferă o analiză detaliată a modului în care plasmalogenii ar putea influența creierul îmbătrânit.

Testele au arătat efecte asupra capacității de învățare

Pentru a evalua memoria și capacitatea de învățare, oamenii de știință au folosit labirintul acvatic Morris. Testul presupune introducerea șoarecilor într-un bazin cu apă, unde există o platformă ascunsă. Animalele trebuie să învețe poziția acesteia pentru a ajunge rapid la locul de odihnă. Șoarecii tineri găsesc, de regulă, platforma mai repede. Cei îmbătrâniți au nevoie de mai mult timp.

După cinci zile de antrenament, șoarecii care au primit plasmalogeni au obținut rezultate apropiate de cele ale animalelor tinere. Ei au ajuns la platformă semnificativ mai repede decât șoarecii îmbătrâniți care nu au primit suplimentul. Cercetătorii au analizat apoi țesutul cerebral pentru a identifica posibile explicații. Șoarecii tratați aveau mai multe sinapse, iar acestea prezentau o stare mai bună decât cele ale animalelor netratate.

Sinapsele sunt punctele prin care celulele nervoase comunică. Ele permit transmiterea semnalelor între neuroni și sunt esențiale pentru procese precum învățarea. Creierul are capacitatea de a-și modifica și forma conexiuni între neuroni. Acest proces este cunoscut drept plasticitate neuronală. Odată cu vârsta, numărul și eficiența sinapselor pot scădea.

În experiment, șoarecii care au primit plasmalogeni au format mai ușor conexiuni neuronale noi. Rezultatele obținute la testele de învățare au fost, astfel, însoțite de modificări observabile la nivelul creierului.

Plasmalogenii au redus și inflamația

O altă diferență importantă a fost observată la nivelul inflamației cerebrale. Animalele tratate prezentau un nivel semnificativ mai redus. Inflamația face parte din răspunsul normal al sistemului imunitar. Atunci când devine cronică sau excesivă în creier, poate afecta celulele nervoase și comunicarea dintre ele.

Activitatea sistemului imunitar se poate deregla odată cu îmbătrânirea. Cercetătorii consideră că reducerea inflamației ar putea contribui la efectele observate în cadrul experimentului.

Cercetătorii au identificat mai multe mecanisme posibile

Mecanismul exact prin care plasmalogenii produc aceste efecte nu este încă stabilit. Profesorul Fu indică însă mai multe posibilități. „Am descoperit că plasmalogenii cresc semnificativ numărul moleculelor care contribuie la creșterea și dezvoltarea neuronilor și sinapselor din creier. Acest lucru sugerează că plasmalogenii pot favoriza neuroregenerarea.

Există, de asemenea, tot mai multe dovezi că plasmalogenii influențează direct proprietățile structurale ale sinapselor. Plasmalogenii pot crește fluiditatea și flexibilitatea membranelor sinaptice, influențând transmiterea impulsurilor între neuroni.”

Neuroregenerarea presupune repararea, refacerea sau dezvoltarea celulelor nervoase și a conexiunilor dintre acestea. Dacă plasmalogenii susțin acest proces, ei ar putea ajuta creierul să păstreze sau să refacă anumite circuite neuronale. O altă explicație ar putea avea legătură cu intestinul. Profesorul Fu indică axa intestin-creier ca posibil mecanism pentru efectele observate.

„Unele studii au arătat că plasmalogenii administrați prin alimentație influențează microorganismele din intestin. S-a demonstrat pe scară largă că legătura dintre organismele din intestin și creier influențează neurodegenerarea. Este posibil ca efectul plasmalogenilor asupra acestei conexiuni să provoace îmbunătățirile în procesul de învățare și memorie observate în acest studiu.”

Microbiomul intestinal cuprinde bacterii și alte microorganisme care pot influența organismul prin procese metabolice și semnale imunitare. Cercetătorii analizează tot mai mult modul în care aceste procese sunt legate de funcționarea creierului.

Efectele nu au fost demonstrate încă la oameni

Profesorul Fu spune că are suficientă încredere în rezultate pentru a lua personal un supliment cu plasmalogeni în fiecare zi.

„Pentru prima dată, demonstrăm că suplimentele cu plasmalogeni ar putea reprezenta o strategie potențială pentru oprirea neurodegenerării și promovarea neuroregenerării.

Administrarea orală de plasmalogeni ar putea fi o strategie terapeutică fezabilă pentru îmbunătățirea funcției cognitive la persoanele în vârstă.”

Studiul are însă o limitare importantă: experimentele au fost realizate pe șoareci, nu pe oameni. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că ascidiile sau suplimentele cu plasmalogeni pot inversa îmbătrânirea la oameni. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă efectele se reproduc și la oameni. Oamenii de știință trebuie să determine și ce doze ar putea fi eficiente. De asemenea, trebuie evaluată siguranța administrării pe termen lung.

Deocamdată, cercetarea oferă o nouă direcție pentru studierea îmbătrânirii creierului. Plasmalogenii ar putea ajuta la înțelegerea modului în care memoria și conexiunile neuronale se modifică odată cu vârsta. Rezultatele ridică, astfel, o întrebare interesantă: dacă anumite efecte ale îmbătrânirii pot fi încetinite, ar putea unele dintre ele să fie și reversibile?