De ce a devenit dorința de a avea copii o idee asociată cu dreapta politică. Ce arată studiile din SUA

De ce a devenit dorința de a avea copii o idee asociată cu dreapta politică. Ce arată studiile din SUA
Imagine Familie (sursa foto: foodstory.protv.ro)
Când unii fani ai lui Taylor Swift au ascultat versurile piesei „Wi$h Li$t”, lansată în 2025, au văzut în mesajul artistei mai mult decât o simplă dorință de a avea o familie.

În cântec, Swift vorbește despre dorința de a se „așeza la casa ei” și de a avea „câțiva copii”. Pe rețelele sociale, unii utilizatori au susținut că aceste versuri reprezintă „o agendă conservatoare pusă pe tavă”.

Taylor Swift este o feministă declarată și a susținut candidați ai Partidului Democrat. Este foarte puțin probabil ca artista să fi intenționat să promoveze ceea ce criticii au numit „propagandă tradwife”, un stil de viață centrat pe rolurile tradiționale ale femeii în familie.

Totuși, reacția fanilor și a criticilor scoate la iveală un fenomen real. În Statele Unite și în Europa, decizia de a avea copii, în special mai mulți copii, a ajuns să fie asociată tot mai mult cu dreapta politică, scriu cei de la The Atlantic.

Conservatorii tind să aibă mai mulți copii decât liberalii

Americanii și europenii care se identifică drept liberali sau de stânga tind să aibă mai puțini copii decât cei care se identifică drept conservatori sau de dreapta.

Diferențele în ceea ce privește numărul dorit de copii apar încă de la o vârstă fragedă. Un studiu publicat în 2024 a arătat că elevii americani din ultimul an de liceu care se identificau drept republicani își doreau, în medie, mai mulți copii decât cei care se identificau drept democrați. Aceste date nu înseamnă că liberalii nu au copii sau că toți conservatorii își doresc familii numeroase. Există numeroși liberali care sunt părinți și conservatori care aleg să aibă familii mici sau să nu aibă copii.

De asemenea, o parte importantă a populației americane nu se identifică nici cu liberalii, nici cu conservatorii. Cu toate acestea, cercetătorii spun că studiile din ultimii ani indică o legătură tot mai clară între ideologia politică și fertilitate.

Diferența apare și în datele recente

Cele mai recente date provin dintr-un raport publicat în iunie de Institute for Family Studies, un think tank care promovează căsătoria și viața de familie.

Cercetătorii au analizat răspunsurile a peste 7.000 de americani cu vârste cuprinse între 18 și 54 de ani. Conservatorii autodeclarați aveau, în medie, 1,4 copii, în timp ce liberalii aveau 1,09 copii. Diferența este semnificativă din punct de vedere statistic. Studiul a arătat și că liberalii erau mai predispuși să nu aibă deloc copii.

Diferența dintre cele două grupuri a rămas vizibilă chiar și după ce cercetătorii au ținut cont de alți factori care pot influența dimensiunea familiei. Printre aceștia se numără religia, rasa, veniturile, vârsta, statutul marital și nivelul de educație. Lyman Stone, cercetătorul care a realizat sondajul și coordonează inițiativa pentru promovarea natalității din cadrul Institute for Family Studies, spune că rezultatele nu l-au surprins.

Tendința potrivit căreia conservatorii au mai mulți copii decât liberalii este observată de demografi încă din anii 1990. Explicația nu este însă una simplă, iar cercetătorii avertizează că este dificil de separat cauza de corelație.

Educația și căsătoria pot influența natalitatea

Liberalii sunt mai predispuși să urmeze studii superioare și să se căsătorească mai târziu. Ambele tendințe pot contribui la apariția unor familii mai mici. Există însă și cercetări care sugerează că procesul poate funcționa în sens invers. Nașterea copiilor ar putea determina unele persoane să devină mai conservatoare din punct de vedere social.

Cercetătorii consultați au identificat trei explicații principale pentru diferența de natalitate dintre cele două tabere politice. Prima ține de modul în care liberalii și conservatorii privesc viitorul și rolul de părinte. A doua este legată de valorile diferite pe care cele două grupuri le asociază cu o viață împlinită. A treia are legătură cu mediile sociale și geografice tot mai diferite în care trăiesc democrații și republicanii.

Liberalii sunt mai anxioși în privința rolului de părinte

Datele Institute for Family Studies indică o diferență importantă în modul în care liberalii și conservatorii privesc statutul de părinte. În rândul liberalilor, 18% dintre respondenți nu erau siguri că ar fi părinți buni. În cazul conservatorilor, procentul era de 9%.

Mai mult de o treime dintre liberali considerau că rolul de părinte este „foarte complicat, dificil și stresant”. În rândul conservatorilor, mai puțin de un sfert aveau aceeași opinie. Diferențe apar și atunci când este vorba despre sănătatea mintală. Aproximativ 19% dintre liberali au spus că starea lor psihică „nu este suficient de bună pentru a avea copii acum”. În rândul conservatorilor, procentul era de 10%. Toate cele trei percepții au fost asociate cu un număr mai mic de copii. „Aceste opinii despre rolul de părinte îți modelează ideea despre cât de dificil și cât de plin de satisfacții va fi să fii părinte”, a explicat Stone.

Schimbările din societate pot influența decizia de a avea copii

Mai mulți cercetători consideră că perspectiva mai pesimistă asupra vieții de familie poate avea legătură și cu modul în care liberalii se informează. Aceștia sunt mai predispuși să urmărească o gamă largă de surse media mainstream. Prin urmare, pot fi mai expuși la informații despre schimbările climatice, creșterea autoritarismului sau alte probleme sociale.

Această expunere poate alimenta temerile legate de viitor. Pentru unii oameni, ideea de a aduce copii într-o lume percepută ca instabilă poate deveni mai greu de acceptat. Informațiile despre schimbările legislative pot avea, de asemenea, un rol. Karen Guzzo, demograf la University of North Carolina at Chapel Hill, care studiază formarea familiilor, atrage atenția asupra modificărilor care pot face sarcina mai riscantă. „Media pe care o consumi îți spune că s-ar putea să nu primești îngrijirile medicale de care ai nevoie în timpul sarcinii?”, întreabă Guzzo.

Liberalii și conservatorii văd diferit riscurile

Guzzo consideră că liberalii pot fi mai predispuși să creadă că evenimentele negative din societate le vor afecta direct viața. Conservatorii tind să creadă mai degrabă că vor putea merge înainte indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul lor.

Mai multe studii au arătat că persoanele conservatoare pun un accent mai mare pe responsabilitatea individuală și liberul arbitru atunci când explică succesul sau eșecul unei persoane. Dacă, de exemplu, cineva își pierde locul de muncă, conservatorii sunt mai predispuși să creadă că persoana respectivă a avut performanțe slabe. Liberalii tind să ia mai mult în calcul factori precum economia sau situația de pe piața locuințelor.

Un alt factor analizat de cercetători este relația pe care oamenii o au cu propriii părinți. Liberalii sunt mai predispuși decât conservatorii să apeleze la consiliere psihologică. În cadrul terapiei poate apărea și perspectiva potrivit căreia părinții au provocat anumite traume sau probleme emoționale.

Heather Rackin, sociolog la Louisiana State University și cercetătoare în domeniul formării familiilor, consideră că această perspectivă poate influența decizia de a avea copii.

Dacă o persoană consideră că propriii părinți i-au făcut rău, aceasta s-ar putea teme să nu repete aceleași greșeli cu propriii copii.

Pentru conservatori, familia este mai des văzută ca un obiectiv al vieții

Diferențele de natalitate pot avea legătură și cu valorile politice ale celor două grupuri.

Cercetătorii spun că mulți democrați consideră educația și cariera printre principalele obiective ale vieții. Pentru mulți republicani, creșterea copiilor și viața de familie ocupă un loc mai important.

Stone spune că persoanele conservatoare sunt mai predispuse să considere că familia este ceea ce „ar trebui să faci”.

Rackin susține că liberalii și conservatorii au răspunsuri diferite la două întrebări esențiale: ce înseamnă să fii adult și ce înseamnă să ai o viață bună. Conservatorii sunt mai predispuși să vadă oamenii ca parte a unor tradiții, obligații și roluri sociale. Parenthood-ul, adică statutul de părinte, este unul dintre aceste roluri.

Liberalii pun mai mult accent pe definirea propriei identități. Ei sunt mai interesați să își construiască propriile aspirații și să nu accepte automat anumite roluri doar pentru că acestea sunt asociate cu tradiția.

Cariera, călătoriile și libertatea personală concurează cu familia

Un sondaj realizat de Pew Research Center a arătat că republicanii sunt mai predispuși decât democrații să considere că a avea copii este foarte important pentru o viață împlinită.

Un alt sondaj a ajuns la o concluzie diferită în ceea ce privește activitățile creative. Democrații au fost mai predispuși decât republicanii să spună că acestea reprezintă unul dintre cele mai importante lucruri din viața lor. Pentru unii liberali, alegerea de a avea copii poate intra astfel în competiție cu alte priorități. Cariera, prietenii, călătoriile și activitățile personale pot avea o importanță similară.

Religia reprezintă un alt factor important. Aproximativ 80% dintre conservatori sunt creștini, comparativ cu 37% dintre liberali. Numeroase confesiuni creștine încurajează întemeierea unei familii și nașterea copiilor. Religia nu explică însă întreaga diferență.

Chiar și studiile care țin cont de nivelul de religiozitate găsesc diferențe între liberali și conservatori în ceea ce privește numărul de copii pe care și-i doresc.

Rackin consideră că diferențele ar putea exista chiar și între conservatorii și liberalii care nu sunt religioși. Cele două grupuri pot avea concepții diferite despre sensul vieții, iar aceste concepții pot influența și decizia de a avea copii.

Americanii trăiesc tot mai mult în „bule” politice

Ultima explicație are legătură cu mediul social și geografic. În ultimele decenii, cele două mari partide americane au devenit tot mai separate din punct de vedere geografic și social. Democrații tind să trăiască printre democrați, iar republicanii printre republicani.

Jacob Brown, politolog la Boston University, spune că fenomenul nu înseamnă neapărat că alegătorii celor două partide s-au mutat fizic unii departe de ceilalți. În schimb, cele două partide au ajuns să reprezinte tipuri tot mai diferite de oameni. Partidul Democrat atrage mai ales alegători din mediul urban, în timp ce Partidul Republican are o bază mai puternică în zonele rurale.

În același timp, americanii ajung să socializeze tot mai mult cu persoane care împărtășesc aceleași convingeri politice.

Un sondaj recent arată că mai puțin de o treime dintre democrați au cel puțin câțiva prieteni republicani.

Această separare socială poate amplifica în timp diferențele inițiale dintre liberali și conservatori. Liberalii pot vedea în jurul lor mai multe persoane liberale care nu au copii. Conservatorii pot vedea mai multe familii conservatoare cu mai mulți copii.

În timp, aceste exemple pot influența propriile decizii. Oamenii primesc indicii despre ceea ce reprezintă un comportament normal sau dezirabil de la persoanele din jurul lor, explică Rackin. Astfel, diferențele inițiale, chiar dacă sunt mici, se pot accentua de la o generație la alta.

Politica influențează și stilul de viață

Cercetările sociologului Daniel DellaPosta, de la Penn State, arată cât de puternică poate fi această influență socială.

Într-un studiu publicat în 2015, DellaPosta și colegii săi au analizat 216 activități și convingeri. Printre acestea se aflau participarea la spectacole de dans și citirea horoscoapelor. În 58% dintre cazuri a fost identificată o legătură semnificativă cu ideologia politică.

Persoanele care considerau arta modernă ceva ce „ar putea face și un copil” erau mai predispuse să fie conservatoare. În schimb, iubitorii de jazz erau mai predispuși să fie liberali. DellaPosta spune că acest lucru nu înseamnă că ideologia liberală îi determină pe oameni să iubească jazzul.

Mai degrabă, liberalii și conservatorii tind să interacționeze cu persoane asemănătoare lor. Prin aceste relații, ajung să își influențeze reciproc stilul de viață. Același mecanism ar putea funcționa și în cazul deciziei de a avea copii.

Nu există neapărat ceva „republican” în a avea copii

Identitatea politică și preferințele privind stilul de viață pot ajunge să fie strâns legate, chiar și atunci când între ele nu există o legătură directă.

DellaPosta consideră că afilierea politică poate influența deciziile personale fără ca oamenii să își dea seama. Unele comportamente au, desigur, o legătură evidentă cu politica.

În cercetarea sa, conservatorii erau mai predispuși să susțină pedepsirea fizică a copiilor. Această poziție este compatibilă cu perspectiva mai tradiționalistă asociată conservatorismului. Liberalii erau mai predispuși să considere că persoanele care intenționează să se căsătorească ar trebui să locuiască împreună înainte. Această poziție este în acord cu valorile mai permisive ale liberalismului în privința relațiilor și sexualității.

În cazul copiilor, însă, legătura poate fi mult mai subtilă. Nu este vorba neapărat despre faptul că „a avea copii este republican”. Politica poate influența, în mod indirect, felul în care oamenii își construiesc viața.

Taylor Swift și noua asociere dintre familie și dreapta politică

Niciuna dintre teoriile prezentate de cercetători nu oferă, probabil, singură explicația completă. Este posibil ca toate să contribuie într-o anumită măsură.

Ideologia poate influența decizia de a avea copii sau de a rămâne fără copii prin felul în care oamenii își stabilesc prioritățile. Ea poate influența temerile, mediul social, relația cu familia și perspectiva asupra viitorului. În cele din urmă, oamenii ajung să se îndrepte către modele de viață asemănătoare celor pe care le văd în jurul lor.

De aceea, dorința exprimată de Taylor Swift de a avea copii poate părea, pentru unii liberali, ca promovarea unui stil de viață tradițional.

0 comentarii Comentarii