Legea integrității, episodul doi: nou scandal în Parlament. PSD readuce amendamentul pentru Fritz. AUR o vizează pe Mirabela Grădinaru. De ce ar putea pica la CCR?

Proiectul de lege a trecut de prima Cameră cu 184 de voturi pentru, două împotrivă și 16 abțineri. Alți 68 de deputați prezenți nu au votat. Textul adoptat conține două amendamente care au provocat conflictul din Comisia juridică. PNL și USR le-au reclamat ca fiind neconstituționale. 

A doua încercare trebuia să rezolve rapid blocajul produs săptămâna trecută, când legea a fost respinsă de Senat. PNL și USR au redepus proiectul fără prevederile contestate. În numai câteva ore, PSD și AUR le-au introdus însă din nou și le-au trimis mai departe către plen.

PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele în Comisia juridică

Noua variantă a legii fusese redepusă de PNL și USR fără prevederile care provocaseră respingerea primului proiect în Senat. În Comisia juridică, PSD a readus însă amendamentul care poate duce la încetarea mandatelor persoanelor declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii. Textul îl poate afecta direct pe Dominic Fritz.

AUR a susținut amendamentul PSD. În schimb, social-democrații au votat propunerea AUR care obligă soții și partenerii de viață ai unor demnitari să depună propriile declarații de avere și de interese. Cele două partide și-au asigurat astfel reciproc voturile pentru prevederile pe care doreau să le introducă în proiect.

USR a votat împotriva amendamentului PSD, pe care îl consideră retroactiv și scris cu țintă politică. PNL s-a abținut în comisie, dar a anunțat că nu va susține forma modificată în plen. După aproape patru ore de dispute, proiectul a primit raport favorabil.

În plen, legea a trecut cu ambele amendamente controversate. Conflictul care blocase prima variantă în Senat a fost astfel reluat aproape identic, cu o nouă majoritate formată din PSD și AUR.

Amendamentul ,,Fritz” al PSD

Textul prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii își pierd funcția ori mandatul în maximum 30 de zile, dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat.

Termenul este calculat de la data la care raportul ANI sau hotărârea judecătorească a rămas definitiv. Pentru cazurile soluționate după intrarea în vigoare a legii, funcția încetează la momentul rămânerii definitive a constatării. 

Prevederea îl poate afecta direct pe Dominic Fritz. O hotărâre definitivă a confirmat raportul ANI prin care primarul Timișoarei a fost declarat în conflict de interese. Termenul de trei ani nu este împlinit.

USR acuză PSD că a construit o sancțiune nouă pentru o situație produsă și judecată sub legislația veche. Deputatul Radu Mihaiu a susținut în plen că amendamentul este motivat de conflictul politic cu liderul USR și face legea vulnerabilă constituțional. 

PSD respinge acuzația de retroactivitate. Radu Marinescu susține că textul stabilește modul în care se aplică o sancțiune deja existentă și împiedică apariția unor situații în care o constatare definitivă nu produce efecte asupra mandatului. 

Disputa juridică rămâne deschisă. Parlamentarii PNL au avertizat că prevederea ar putea compromite întregul proiect. Și că legea poate ajunge la Curtea Constituțională înainte de promulgare.

Amendamentul AUR privind averile partenerilor de viață

A doua mare controversă privește declarațiile de avere. Amendamentul AUR obligă soții, soțiile și ,,persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți” cu demnitari de rang înalt să depună propriile declarații de avere și de interese. Documentele ar urma să fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

Propunerea apare după ce Curtea Constituțională a decis, în mai 2025, că un demnitar nu poate fi obligat să declare pe propria răspundere bunurile și veniturile soțului sau soției. CCR a argumentat că declarantul risca să răspundă penal pentru informații pe care nu le cunoaște direct și pe care trebuie să le obțină de la o altă persoană. În urma deciziei, declarațiile au rămas obligatorii pentru averea declarantului și a copiilor minori aflați în întreținere, dar nu și pentru patrimoniul soțului sau al copiilor majori. 

Amendamentul AUR încearcă să ocolească această problemă prin plasarea obligației asupra soțului sau partenerului, care ar completa și ar răspunde pentru propria declarație.

Rămâne însă problema publicării. Prin aceeași decizie, CCR a stabilit că publicarea online a declarațiilor de avere și de interese încalcă dreptul la viață privată și protecția datelor personale. Din acest motiv, obligația ca declarațiile soților și partenerilor să fie publicate pe site-ul ANI poate deveni la rândul său obiectul unei sesizări de neconstituționalitate. 

Formularea referitoare la „relații asemănătoare acelora dintre soți” ridică însă și întrebări privind modul în care ANI va stabili cine intră în această categorie și cum va putea impune obligația unei persoane care nu ocupă o funcție publică. Fostul ministru al Justiției din partea PSD, Radu Marinescu, a susținut că noțiunea este deja folosită în legislație. 

Acuzația USR este că PSD și AUR au folosit reforma pentru două reglări politice de conturi: una care îl poate afecta pe Dominic Fritz și alta care vizează familia președintelui.

De ce prima lege a picat în Senat

Prima variantă a proiectului a fost respinsă săptămâna trecută în Senat, forul decizional. Deși PSD și AUR votaseră împreună în Comisia Juridică, la votul din plen parlamentarii AUR nu au mai votat toți pentru. PNL și USR au refuzat să susțină forma care conținea amendamentul privind încetarea mandatelor, iar legea organică nu a strâns majoritatea necesară.

După acel vot, PNL și USR au anunțat că vor redepune rapid proiectul într-o formă considerată constituțională. PSD a transmis însă că va readuce amendamentul contestat. Noua rundă parlamentară a ajuns astfel în același punct, de această dată cu sprijin reciproc între PSD și AUR.

Conflictul precedent a inclus și o acuzație separată a USR privind apariția unui amendament în raportul Comisiei juridice fără să fi fost discutat și votat. Partidul a depus o plângere penală.

Miza financiară: aproximativ 770 de milioane de euro

Legea integrității este legată de un jalon din PNRR asociat cu aproximativ 770 de milioane de euro. Adoptarea ei nu transferă automat banii către România. Comisia Europeană trebuie să verifice dacă forma finală respectă cerințele asumate.

Un text declarat neconstituțional ar întârzia din nou reforma. Probleme pot apărea și dacă evaluatorii europeni consideră că modificările deviază de la obiectivele jalonului privind incompatibilitățile, conflictele de interese și funcționarea ANI.

Din acest motiv, fiecare partid acuză tabăra adversă că pune banii în pericol. PSD spune că PNL și USR blochează sancționarea persoanelor declarate incompatibile. Liberalii și USR susțin că tocmai amendamentele PSD și AUR pot face legea imposibil de aplicat.

Ce urmează în Senat

Camera Deputaților a fost prima sesizată. Legea merge acum la Senat, care va avea ultimul cuvânt și unde trebuie să obțină majoritatea necesară unei legi organice. 

Chiar și după un eventual vot favorabil în Senat, traseul legii poate continua la Curtea Constituțională. Reforma care trebuia să închidă un jalon PNRR până la 31 august a ajuns astfel, pentru a doua oară într-o săptămână, o confruntare construită în jurul mandatelor lui Dominic Fritz și al obligațiilor impuse partenerilor demnitarilor.

Ce se va întâmpla cu banii europeni rămâne o întrebare deschisă căreia îi vom afla răspunsul la finalul lunii.