Știrile zilei, 9 noiembrie. Ursula von der Leyen, la București. Călin Georgescu primește din nou arest la domiciliu. Decizia nu e definitivă

Între timp, PSD propune comasarea unor localități și transformarea unor orașe în comune, șefa PNL Moreni este cercetată pentru o evaziune fiscală de peste două milioane de lei, iar Jandarmeria avertizează asupra riscurilor manifestației AUR din 14 noiembrie.

Ursula von der Leyen, la București

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns luni la București, unde a fost primită de președintele Nicușor Dan pentru discuții dedicate securității Mării Negre și priorităților europene ale României.

Uniunea Europeană va aloca 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui hub de securitate la Marea Neagră, proiect inițiat de România și Bulgaria. Hub-ul va avea două componente, la Constanța și Varna. Va urmări protejarea infrastructurii critice, schimbul de informații privind amenințările de securitate și siguranța transportului maritim.

Șefa Comisiei Europene a anunțat și o finanțare suplimentară de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare în regiune.

Vizita are loc după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor din Marea Neagră. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ jumătate dintre amenințările hibride, atacurile și incursiunile înregistrate anul acesta în UE au afectat România, Bulgaria și regiunea Mării Negre.

„Libertatea de navigație în Marea Neagră trebuie restabilită și menținută”, a transmis von der Leyen înaintea vizitei.

La Cotroceni, Nicușor Dan a subliniat importanța regiunii pentru comerțul mondial și securitatea energetică europeană, amintind incidentele cu drone, acțiunile de sabotaj și atacurile cibernetice.

„Nu putem vorbi de o pace stabilă în Ucraina fără o Mare Neagră sigură”, a declarat președintele.

Discuțiile au vizat și sprijinul pentru Ucraina, parcursul european al Republicii Moldova, investițiile în apărare și viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

Von der Leyen a amintit și de cele peste 16 miliarde de euro alocate României prin programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare.

Președinta Comisiei Europene s-a întâlnit luni și cu premierul Luca Niculescu, iar marți își continuă turneul regional în Bulgaria.

O nouă decizie favorabilă în cazul Georgescu. Momentan nu e definitivă

Călin Georgescu a obținut luni o nouă decizie favorabilă la Tribunalul București. Instanța a admis cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile. Hotărârea nu este însă definitivă și nu produce efecte imediat.

Potrivit unor surse judiciare citate de AGERPRES, procurorii DIICOT urmează să conteste soluția. Până la judecarea contestației, Georgescu rămâne în Arestul Central. 

Este a doua oară când Tribunalul București consideră că fostul candidat poate fi plasat în arest la domiciliu. Pe 13 octombrie, aceeași instanță pronunțase o soluție asemănătoare. Curtea de Apel București a admis însă contestația procurorilor și a decis menținerea arestului preventiv.

Georgescu se află după gratii din 29 septembrie, într-un dosar în care DIICOT îl acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat.

Ancheta privește presupusa înșelare a unui om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Suma ar fi fost oferită drept garanție pentru obținerea unei finanțări externe.

În motivarea unei decizii anterioare, Curtea de Apel a invocat inclusiv conversații despre obținerea azilului politic în Italia, apreciind că există riscul ca fostul candidat să se sustragă anchetei.

PSD revine pe reforma administrativă

PSD propune o reorganizare administrativ-teritorială care ar putea duce la dispariția unor primării și la transformarea unor orașe în comune.

Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru constituit în partid, a prezentat luni primele criterii pe baza cărora ar urma să fie decisă reorganizarea localităților.

Potrivit acestuia, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori. Iar aproximativ 1.100 au o populație de cel mult 3.000 de persoane.

Situația orașelor nu este cu mult mai bună. Peste 55% dintre acestea nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar păstrează structuri administrative specifice mediului urban.

„Ele, practic, sunt comune”, a afirmat Benea.

PSD propune evaluarea localităților în funcție de populație, veniturile proprii, cheltuielile administrative, gradul de colectare a taxelor și capacitatea de a furniza servicii publice. Pe baza acestor criterii ar urma să fie stabilite localitățile care pot funcționa independent și cele care ar trebui comasate.

În fiecare județ ar putea fi constituit un comitet de reorganizare, cu reprezentanți ai Prefecturii, Consiliului Județean și altor instituții. Potrivit calculelor prezentate în spațiul public, reforma ar putea elimina până la 18.000 de funcții de primari și consilieri locali. Proiectul ar urma să fie definitivat în martie 2027

Evaziune la conducerea PNL

Președinta organizației PNL Moreni, Ioana Raluca Dumitrică, este cercetată pentru evaziune fiscală, într-un dosar în care prejudiciul depășește două milioane de lei. Potrivit informațiilor făcute publice luni, aceasta a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile.

Ancheta privește două societăți comerciale administrate de lidera liberală: Energy City Club SRL și Apollo Beauty Hub SRL. Procurorii susțin că firmele au reținut de la angajați impozitele și contribuțiile sociale, dar nu au virat sumele către bugetul de stat în termenul prevăzut de lege.

În cazul primei societăți, prejudiciul calculat este de 948.424 de lei. Pentru cea de-a doua, anchetatorii indică un prejudiciu de 1.286.106 lei. În total, peste 2,2 milioane de lei reprezentând impozite și contribuții reținute de la salariați nu ar fi ajuns la stat.

Pe 5 noiembrie au fost efectuate trei percheziții în București și Dâmbovița. În aceeași zi, administratoarea firmelor a fost reținută pentru 24 de ore, iar ulterior a fost plasată sub control judiciar. Procurorii cercetează fapte care s-ar fi desfășurat între 2022 și 2026.

Protestul AUR fără aviz

Jandarmeria Română a avertizat luni asupra unor riscuri concrete privind manifestația anunțată de AUR pentru 14 noiembrie, în zona Parlamentului. Protestul nu a primit avizul autorităților locale, iar organizatorii contestă decizia.

Una dintre problemele semnalate de Jandarmerie este suprapunerea manifestației cu meciul de fotbal România–Polonia. Potrivit instituției, aproximativ 3.000 de suporteri polonezi ar putea fi prezenți în aceeași perioadă în centrul Bucureștiului. Jandarmeria precizează că susține dreptul la protest pașnic, dar are obligația de a preveni incidentele și de a proteja participanții.

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea i-a cerut primarului general Ciprian Ciucu să prezinte dovezile care au stat la baza refuzului avizării. Piperea contestă inclusiv argumentele referitoare la schimbarea scopului manifestației și la presupusele incitări la violență.

AUR susține că decizia reprezintă o restrângere nejustificată a dreptului la protest și amenință cu demersuri legale.

Cine decide soarta partidelor?

PNL și USR i-au cerut luni președintelui Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de modificare a legislației privind partidele politice. Deputații Alexandru Muraru și Alexandru Dimitriu susțin că documentul ar permite AEP să preia atribuții care aparțin în prezent instanțelor judecătorești.

Printre acestea se numără înregistrarea alianțelor și procedurile privind constituirea sau dizolvarea partidelor.

Alexandru Dimitriu acuză conducerea AEP că încearcă să obțină drept de decizie asupra existenței formațiunilor politice. Deputatul USR consideră că proiectul ar putea fi folosit pentru a bloca o eventuală alianță cu PNL.

La rândul său, Alexandru Muraru susține că transferarea acestor competențe de la instanțe către o autoritate administrativă ar crea un mecanism de control politic. Cei doi parlamentari au anunțat că PNL și USR nu vor mai participa la consultările organizate de AEP pe marginea proiectului.

Autoritatea Electorală Permanentă respinsese anterior acuzațiile, argumentând că modificările urmăresc modernizarea legislației și eficientizarea procedurilor. În prezent, proiectul este în faza dezbaterilor. 

PNL + Orban = love din nou

PNL a aprobat începerea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, formațiunea înființată de Ludovic Orban după plecarea din partid. Decizia a fost adoptată duminică seara de Biroul Politic Național și prezentată public luni, ca primă etapă a unui proiect denumit „Polul Modernizării”.

Conducerea liberală intenționează să atragă și specialiști din afara partidului în comisii care vor pregăti propuneri de politici publice.

Ilie Bolojan a susținut că PNL trebuie să folosească perioada petrecută în opoziție pentru a construi o alternativă de centru-dreapta pentru alegerile din 2028.

Tot în ședința de duminică, conducerea PNL a decis continuarea demersurilor pentru recuperarea unor sume aferente contractelor încheiate fără respectarea statutului partidului. Subiectul vine după dezvăluirile privind datoriile acumulate de organizații liberale și cheltuielile electorale contestate.

Cernavodă, pornită și din nou oprită

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă s-a oprit din nou luni seară, la numai trei zile după ce fusese reconectată la Sistemul Energetic Național. Potrivit datelor Transelectrica, în jurul orei 18:00, producția de energie nucleară a României ajunsese din nou la zero.

Nuclearelectrica a transmis că oprirea Unității 1 a fost provocată de o defecțiune la sistemul de control al vidului din condensatorul turbinei. În cazul Unității 2, procedura de repornire a fost întreruptă din cauza scăderii nivelului Dunării.

Compania precizează că siguranța nucleară nu este afectată și că problemele tehnice vor fi analizate. Directorul tehnic urmează să fie înlocuit de la 1 decembrie.

Ambele reactoare fuseseră oprite în vară din cauza debitului scăzut al Dunării, care nu mai permitea asigurarea apei necesare răcirii. Unitatea 1 a fost deconectată pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august.

Vineri, 6 noiembrie, Unitatea 1 fusese repornită, iar luni dimineață Ministerul Energiei anunțase începerea procedurilor de repornire a Unității 2. Nuclearelectrica estima că, începând de miercuri, centrala va funcționa din nou cu ambele reactoare, asigurând aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României.

Numai că, până luni seară, ambele unități erau din nou oprite.

În lipsa producției nucleare, sistemul energetic trebuie să compenseze energia prin alte surse și prin importuri. Cele aproape trei luni de oprire a reactoarelor au provocat deja pierderi estimate la aproximativ un miliard de lei.

Republica Moldova se desprinde tot mai mult de Rusia

Republica Moldova continuă să își reducă dependența energetică de Rusia și să consolideze legăturile cu sistemul energetic european prin România. Președinta Maia Sandu a transmis duminică, într-un mesaj preluat luni de presa internațională, că Republica Moldova nu mai cumpără gaze naturale rusești.

„Decenii întregi, Moscova a folosit energia pentru a ne șantaja”, a afirmat șefa statului.

În paralel, autoritățile de la Chișinău pregătesc punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău, care va consolida interconectarea Republicii Moldova cu România și cu piața energetică europeană.

Linia are o lungime de aproximativ 158 de kilometri și funcționează la o tensiune de 400 kV.

Proiectul este considerat esențial pentru reducerea vulnerabilității sistemului energetic moldovenesc, care a depins timp de decenii de infrastructura și resursele controlate de Rusia.

Noua conexiune ar urma să permită transportul energiei electrice pe o rută mai sigură și să reducă expunerea Chișinăului la întreruperile și presiunile politice din regiune.

România joacă un rol central în acest proces, atât prin interconectările existente, cât și prin investițiile suplimentare în infrastructura energetică.