La Cameră, schimbările au început în urmă cu aproape un an și jumătate. La Senat, opt afilieri s-au succedat în primele 11 zile din noiembrie, la scurt timp după învestirea Guvernului Luca Niculescu.
Opt senatori aleși pe listele S.O.S. și POT, acum în grupul PSD
La 1 decembrie 2024, S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă, a câștigat 12 mandate de senator. Partidul Oamenilor Tineri, condus de Anamaria Gavrilă, a obținut șapte. Împreună, cele două formațiuni trimiteau în Senat 19 aleși și aveau suficiente mandate pentru a-și constitui fiecare propriul grup.
Aproape doi ani mai târziu, cinci dintre senatorii aleși pe listele S.O.S. și trei dintre cei aleși pe listele POT activează în grupul PSD. Niciuna dintre cele două formațiuni nu mai figurează între grupurile parlamentare ale Senatului.
Schimbarea se vede cel mai bine în raportul dintre primele două partide. PSD a început legislatura cu 36 de senatori, iar AUR cu 28. Între ele erau opt mandate. Astăzi, grupul PSD are 43 de membri, iar cel al AUR are 30. Avansul social-democraților a crescut la 13 locuri, deși și grupul partidului lui George Simion este mai numeros decât la alegeri. La Cameră, distanța a crescut de la 23 de mandate la 30. PSD are acum 92 de deputați, iar AUR, 62.
Cei 92 de deputați și 43 de senatori din grupurile PSD îi includ și pe aleșii care s-au afiliat fără să se înscrie în partid. Este cazul deputatului Ștefan-Alexandru Băișanu, ales pe lista S.O.S. România. Astăzi, el face parte din grupul PSD de la Camera Deputaților, unde figurează ca membru al Partidului Umanist Social Liberal (PUSL).
Primii șapte deputați au venit într-o singură lună
Pe 2 iunie 2025, cinci deputați aleși pe listele S.O.S. România s-au afiliat grupului PSD. La începutul ședinței, Daniel Suciu, care prezida lucrările Camerei, a citit patru nume. Erau Ecaterina-Mariana Szőke și Iosif-Florin Jianu, aleși în Galați, Cosmin Andrei, ales în Tulcea și Alexandrin Moiseev, ales în Botoșani. Mai târziu, în aceeași ședință, Suciu a citit și cererea deputatului de Suceava Ștefan-Alexandru Băișanu. Acesta preciza că se afiliază grupului PSD începând din acea zi.
Două zile mai târziu, alți doi deputați au informat conducerea Camerei că vor activa alături de social-democrați. Lucian-Nicolae Andrușcă și Dorin Popa fuseseră aleși pe listele POT și demisionaseră din partid în mai. Anunțul lor a venit pe 4 iunie, iar în registrul Camerei afilierea este consemnată pentru amândoi la 10 iunie 2025. Astfel, în puțin peste o săptămână, PSD atrăsese șapte deputați din cele două formațiuni.
Din cei șapte deputați care s-au alăturat grupului PSD în iunie 2025, cinci mai fac parte din el. Ceilalți doi au trecut la grupul PNL. Alexandrin Moiseev a indicat 29 aprilie 2026 ca dată a plecării sale din grupul social-democrat. Decizia a devenit publică pe 4 mai, în ajunul votului asupra moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Pe 20 mai, Iosif-Florin Jianu a anunțat că își continuă și el activitatea în grupul liberal.
Cum s-a ajuns de la 86 la 92 de deputați
În 2026, alți trei deputați aleși pe listele POT și S.O.S. România s-au alăturat grupului PSD.
Primul a fost Cristian-Emanuel Cîmpan, ales deputat de Bihor pe lista POT. Pe 1 aprilie, Cîmpan a informat conducerea Camerei că trecuse la grupul PSD începând din 31 martie. Pe 4 mai, în aceeași zi în care a devenit publică plecarea lui Moiseev la liberali, Rodica Plopeanu a anunțat că se afiliază grupului social-democrat. Deputata de Buzău intrase în Parlament pe lista S.O.S. România și între timp devenise neafiliată.
Cea mai recentă venire este cea a lui Călin-Florin Groza, ales în Maramureș pe lista POT. Pe 5 octombrie 2026, Groza a anunțat că părăsește grupul Uniți pentru România și trece la PSD.
Cu câteva luni înainte, Victor Ponta făcuse drumul invers. Ales deputat pe lista PSD din Dâmbovița, fostul premier a confirmat public pe 5 iunie că trecuse la Uniți pentru România. În informarea transmisă Camerei Deputaților, Ponta a precizat că își începuse activitatea în noul grup pe 27 mai.
Al doilea mandat pierdut de PSD este cel al deputatului de Buzău Petre-Emanoil Neagu, trecut la grupul PNL. În evidența Camerei, apartenența sa la grupul PSD se încheie pe 29 aprilie 2026. Așa se explică diferența dintre numărul celor veniți și creșterea efectivă a grupului. Dintre deputații aleși pe listele altor partide, opt sunt acum la PSD, câte patru de la S.O.S. și POT. Plecările lui Neagu și Ponta reduc câștigul la șase mandate.
La Senat, PSD a primit cinci parlamentari într-o singură ședință
Pe 2 noiembrie 2026, cinci senatori au anunțat, pe rând, în plen, că se afiliază grupului PSD. Ionel Carp, senator de Tulcea și Cristian Bem, senator de Vaslui, fuseseră aleși pe listele S.O.S. România. Valentina-Mariana Aldea, aleasă în București, Liviu-Sorin Robe, ales în Bistrița-Năsăud și Robert-Daniel Ghiță, ales în Olt, obținuseră mandatele pe listele POT. La capătul acelei ședințe, grupul social-democrat crescuse de la 35 la 40 de senatori.
Pentru Ionel Carp era o revenire. Ales în decembrie 2024 pe lista partidului Dianei Șoșoacă, senatorul de Tulcea a părăsit S.O.S. în ianuarie 2025. Pe 2 iunie 2025 a anunțat în plen că va activa ca independent afiliat PSD. Pe 1 septembrie 2026a trecut la grupul PACE – Întâi România. Două luni mai târziu, după destrămarea acestuia, a revenit la social-democrați. Numele său apare astfel în două valuri de afilieri la PSD, la distanță de aproape un an și jumătate.
Pe 9 noiembrie, grupul a ajuns la 41 de membri. Ioan-Cristian Rusu, ales senator de Călărași pe lista S.O.S. România, și-a anunțat afilierea la PSD. Pe 11 noiembrie au urmat Nadia-Cosmina Cerva, aleasă în București și Rodica Cușnir, aleasă în Suceava, ambele tot pe listele S.O.S.
Toți trei trecuseră prin grupul PACE. Acesta se desființase pe 21 octombrie, după plecarea Cosminei Cerva, când coborâse sub pragul regulamentar de șapte membri. Trei săptămâni mai târziu, PSD avea 43 de senatori.
Mandatul pierdut de PSD după apropierea de AUR
Între cele 36 de mandate câștigate la alegeri și cei 35 de senatori pe care PSD îi avea înaintea afilierilor din noiembrie se află o ruptură politică din primăvară. Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie 2026, după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Senatoarea a criticat decizia social-democraților de a colabora cu AUR pentru demiterea Executivului. Sorin Grindeanu și organizația pe lista căreia fusese aleasă i-au cerut să renunțe și la mandat.
Stoiciu și-a păstrat locul în Senat. Pe 4 mai, a anunțat în plen că va activa ca independentă. Șase luni mai târziu, în evidența nominală a ședinței din 11 noiembrie, Stoiciu figurează între senatorii neafiliați, în timp ce Cerva și Cușnir apar deja la PSD. Plecarea ei explică de ce grupul social-democrat are astăzi șapte senatori în plus față de alegeri, după ce a primit opt senatori aleși pe alte liste.
Ce înseamnă cele 13 mandate în plus pentru un partid aflat la guvernare
Pe 20 octombrie, Guvernul Luca Niculescu, format din miniștri PSD și independenți, a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Toate cele opt afilieri din noiembrie au venit după învestitură. Ele arată cum și-a consolidat PSD poziția în Senat după instalarea Cabinetului. Cele 280 de voturi pe care le-a primit premierul arată, la rândul lor, cât de larg a fost sprijinul de care a avut nevoie din afara grupurilor social-democrate.
Unul dintre primele teste a venit pe 11 noiembrie, când Senatul a respins moțiunea simplă a AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Au fost 21 de voturi pentru moțiune, 46 împotrivă și 13 abțineri. Votul a fost secret. Rezultatul arată că AUR nu a strâns sprijinul necesar pentru sancționarea politică a ministrului.
Cel mai mare câștig pentru PSD se vede la Senat, unde grupul său ocupă acum aproape o treime dintre cele 134 de locuri. Pentru o lege organică sunt necesare 68 de voturi. Cu toți cei 43 de senatori prezenți și votând la fel, PSD mai are nevoie de 25 de voturi din afara grupului. La începutul legislaturii îi lipseau 32.
Așadar, față de alegerile din 2024, PSD are astăzi șase deputați și șapte senatori în plus, întărindu-și poziția de principală forță politică în ambele camere ale Parlamentului. Cu 135 de parlamentari, față de cei 122 aleși pe listele sale, PSD își poate susține mai ușor proiectele, deși are în continuare nevoie de voturi din afara partidului pentru a forma o majoritate.