Cristian Hrițuc și Bruno Ștefan, despre conferința lui Nicușor Dan. Guvernarea PSD, AUR, jurnalistul interzis la Cotroceni

Analistul politic Cristian Hrițuc și sociologul Bruno Ștefan au răspuns întrebărilor NewsEdge despre ce a încercat să obțină Nicușor Dan și de ce o parte din mesaj s-a întors împotriva lui.

Ce a vrut să obțină Nicușor Dan din conferința de la Cotroceni

În debutul conferinței de presă, Nicușor Dan a răspuns mai întâi la patru întrebări pe care le-a formulat chiar el. De ce contează ratingul de țară pentru România? Ce riscuri ar fi adus intrarea AUR la guvernare? De ce a respins varianta alegerilor anticipate? Și de ce consideră că PNL și USR nu puteau guverna fără un dialog cu PSD?

În opinia consultantului politic Cristian Hrițuc, președintele voia ca, la capătul celor aproape trei ore, publicul să rețină că România are un guvern prooccidental și că el a reușit să țină AUR în afara lui.

,,Nicușor Dan cred că a avut în vedere ieri să își prezinte propria poveste privind criza politică. Probabil a sperat să evidențieze faptul că și-a atins obiectivul pe care l-a enunțat tot timpul: să țină AUR izolat. A dorit să arate că este la butoane, că, indiferent de greutățile cauzate de certurile din fosta coaliție, România are acum un guvern prooccidental.”

Cu toate acestea, spune analistul politic, că rezultatul a fost total diferit de ceea ce își propusese președintele. 

„Jurnaliștii și-au făcut meseria, au pus întrebări și toată povestea președintelui s-a destrămat. A fost un «epic failure». A plecat cu gândul să își impună propria versiune, să puncteze un moment, să arate că este un jucător, iar totul i s-a întors ca un bumerang”, a declarat Hrițuc pentru NewsEdge.

Sociologul Bruno Ștefan vede și un câștig pentru președinte. După luni în care negocierile s-au purtat în mare parte departe de ochii publicului, Nicușor Dan a ieșit să explice ce rol a avut în formarea guvernului. Ce a lipsit, în opinia sa, a fost o explicație la fel de clară despre ce vrea să facă de acum înainte. Pentru asta, Bruno Ștefan spune că întâlnirile președintelui cu presa ar trebui să fie „mai dese, mai scurte și mai cu substanță”.

30 e mai mic decât 50. Dar cum e 23?

Pe 5 mai, PSD și AUR au dat jos guvernul lui Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură. Pe 20 octombrie, după cinci luni și jumătate de criză, guvernul condus de Luca Niculescu a primit 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. 

Marți, 10 noiembrie, la prima conferință de presă de la Cotroceni după învestire, Nicușor Dan a ales să se adreseze chiar alegătorilor care și-ar fi dorit alt rezultat. Mulți dintre cei care susțin PNL și USR, a recunoscut el, au avut un rol decisiv în alegerea sa ca președinte.

„30% e mai mic de 50%”, a fost explicația dată celor care îi reproșează că ar fi putut aduce cele două partide la guvernare. Un jurnalist i-a întors argumentul. Cum guvernează atunci PSD cu 23%? Nicușor Dan a invocat cele două nominalizări pentru funcția de premier. Siegfried Mureșan nu a strâns o majoritate. Luca Niculescu a obținut-o. Președintele a mai spus că a pus cât mai puține condiții pentru ca România să aibă, în sfârșit, un guvern.

Votul din octombrie arată cine a reușit să strângă majoritatea. Disputa politică privește lunile de dinaintea votului și, mai ales, cât s-a implicat președintele în succesul fiecărei formule. 

Cristian Hrițuc menționează însă că ,,președintele trăiește într-o realitate paralelă, iar evidențele, lucrurile pe care le-a văzut toată lumea, datele factuale, moțiunea, tentativele de destructurare a PNL prin desemnarea lui Veștea, nominalizarea lui Siegfried Mureșan, lipsită de un sprijin concret din partea președintelui, precum și protejarea PSD în anumite momente, contrastau teribil cu narațiunea pe care voia președintele să o împingă.”

Avertismentul despre AUR și replica lui Dan Dungaciu

Președintele Nicușor Dan a prezentat mai multe motive pentru care a respins total intrarea AUR la guvernare. În evaluarea sa, acest lucru ar fi putut duce, într-o săptămână, la retrogradarea ratingului de țară.  Pentru un stat care se împrumută ca să își acopere cheltuielile, pierderea calificativului recomandat investițiilor ar pune presiune pe costul împrumuturilor. Președintele a invocat și riscul deteriorării relațiilor cu partenerii externi.

După conferință, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, i-a răspuns public cu o ironie: „Mulțumim, Nicușor Dan! Nu te opri!”.

„Mesajele președintelui privind AUR, faptul că venirea lor la putere ar fi un semnal de avertisment pentru piețe, sunt corecte. Dar nu se spun și, în niciun caz, nu se spun așa. Fără să vrea, președintele a legitimat narațiunea AUR: forțele externe, globaliștii, finanțele mondiale sabotează AUR și voința românilor. Nicușor Dan le-a făcut un mare cadou. Mai ales când „suveranismul” este un curent atât de puternic, să vii să spui ce a spus președintele este ca și cum le-ai da vânt în pupă. A turnat gaz pe foc, le-a întărit și le-a credibilizat mesajul”, consideră Cristian Hrițuc.

Analistul politic vede o vulnerabilitate și în raport cu alegătorii proeuropeni. Președintele își asumă meritul de a fi ținut AUR în afara guvernului. În Parlament însă, PSD și AUR au putut răsturna împreună un cabinet. Cristian Hrițuc indică numirile de la televiziunea publică printre exemplele recente de cooperare. Pentru alegătorii cărora li s-a adresat președintele, întrebarea este câtă putere poate exercita AUR chiar și fără să dețină vreun minister.

,,Nicușor Dan a încercat să pară rațional, sfătos și apărător al valorilor prooccidentale, dar a făcut mai mult rău. Nu trebuie exclusă însă nici ipoteza în care președintele a dorit să plaseze AUR ca principala forță de opoziție, să facă un joc politic. Dar atunci nu ar mai fi o naivitate, ci o ticăloșie. Momentan, cred că a fost mai mult o naivitate a lui și a echipei sale de consilieri și nu neapărat un joc politic”, conchide analistul politic.

Întrebarea despre Bolojan și râsul președintelui

Un jurnalist i-a cerut președintelui părerea despre Ilie Bolojan. Nicușor Dan a început să râdă, apoi a făcut o caracterizare sumară: Bolojan a condus guvernul timp de un an, a fost demis prin moțiune de cenzură.

Președintele și-a explicat reținerea. Vrea să poată media în continuare între partide, iar un verdict public asupra fostului premier i-ar îngreuna acest rol. A fost mai direct când a venit vorba despre ce au trăit românii în această perioadă. Puterea de cumpărare a scăzut, a spus el, iar oamenii care erau deja săraci au devenit mai săraci. Despre răspunderea politică a premierului sub care au fost luate măsurile de austeritate a preferat să nu se pronunțe.

Bruno Ștefan vede și un calcul în participarea PSD la guvernare. În lectura sociologului, social-democrații vor trebui să răspundă acum pentru decizii pe care le puteau bloca sau critica din opoziție. Bugetul, legea salarizării și reorganizarea administrativă sunt, în opinia sa, testele după care se va putea judeca alegerea făcută la Cotroceni.

Presiunile din justiție

În decembrie 2025, după documentarul Recorder „Justiție capturată”, Nicușor Dan îi încuraja pe magistrați să vorbească despre problemele din sistem. Marți seară, jurnalistul Sebastian Zachmann a revenit asupra situației celor care au vorbit public și au făcut ulterior obiectul unor cercetări disciplinare. Președintele a amintit că s-a întâlnit cu magistrații între decembrie și februarie. A pus întreruperea dialogului pe seama crizei politice și s-a declarat gata să îl reia.

Nicușor Dan a cerut nume, decizii și documente din care să rezulte pentru ce fuseseră cercetați sau sancționați magistrații. Zachmann i-a dat, între altele, numele judecătoarei Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova. Președintele a spus că știe despre cine este vorba, dar că nu văzuse documentele pe care își putea întemeia o concluzie.

Chiar în timpul conferinței de presă, judecătoarea Sorina Marinaș a publicat pe Facebook că pe data de 19 octombrie i-a transmis unui consilier prezidențial întregul său dosar disciplinar și că acesta a asigurat-o că l-a informat pe șeful statului. Judecătoarea spune că poate dovedi demersul. Declarația ei lasă Cotroceniului o întrebare precisă: ce documente au ajuns de la consilier la președinte?

Au reacționat și alți magistrați. Fostul judecător Cristi Danileț a invocat propria cauză, soluționată în favoarea sa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Procurorul Claudiu Sandu a contestat ideea că ar avea datoria să îi ofere președintelui explicații.

Participarea lui Pahonțu la mese cu șeful statului ,,nu e relevantă”

Tot Sebastian Zachmann a readus în discuție o cină din toamna lui 2025, la Timișoara. La masă s-au aflat președintele, mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, politicieni și directorul Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu. Jurnalistul voia să afle în ce calitate participase șeful SPP la întâlnire.

„Nu știu, credeți că e relevant?”, a replicat Nicușor Dan. A precizat că la masă fuseseră aproximativ 15 persoane și a contestat descrierea SPP drept serviciu secret. Întrebarea despre rolul lui Pahonțu la acea cină a rămas deschisă.

Întrebat și despre declarația pe care Lucian Pahonțu ar fi trebuit să o depună la CNSAS și despre omisiunile din declarația sa de avere, prezentate de Snoop, președintele le-a recomandat jurnaliștilor să îl întrebe pe șeful SPP.

Întrebarea lui Ovidiu Vanghele și interdicția anunțată în direct

La finalul conferinței, Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, a ridicat cazul procurorului general Cristina Chiriac, numită în funcție de Nicușor Dan. Potrivit jurnalistului, Chiriac participase la un vot în Secția pentru procurori a CSM care o privea direct. Secția trebuia să decidă dacă sesizează Inspecția Judiciară cu privire la o posibilă ingerință a procurorului general. Chiriac votase împotrivă. Cum aprecia președintele acel vot?

Nicușor Dan i-a comunicat lui Vanghele că nu va mai putea participa la conferințele sale de presă în acest mandat. A invocat insultele pe care jurnalistul i le adresase pe Facebook. 

Miercuri, Vanghele a scris că regretă că nu a insistat să primească un răspuns despre votul procurorului general. În aceeași zi, cazul a ajuns în discuția Consiliului Național al Audiovizualului. Dorina Rusu, membră a Consiliului, a contestat folosirea accesului la un eveniment al Președinției ca sancțiune pentru ce scrie un jurnalist pe pagina personală.

Sociologul Bruno Ștefan compară felul în care Nicușor Dan i-a vorbit jurnalistului cu stilul lui Donald Trump. „A luat un stil gen Trump sau Băsescu puțin”, a spus el pentru NewsEdge. În discuția despre apropierea de mișcarea MAGA, sociologul a remarcat că un stil de confruntare care i se potrivește unui politician poate să-l dezavantajeze pe altul. În cazul lui Vanghele, sociologul crede că președintele putea să-i reproșeze în privat insultele și nemulțumirile care existau, nu în direct la toate televiziunile.

Raportul despre alegerile anulate rămâne fără termen

La aproape doi ani de la anularea prezidențialelor din 2024, Nicușor Dan a invocat neregulile privind finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. A amintit diferența dintre cheltuielile declarate și sumele identificate ulterior și a făcut trimitere la informațiile prezentate de procurori despre influența rusă. Președintele a spus că, la momentul izbucnirii crizei politice, existau „mai multe informații interesante despre parcursul domniei sale (n.r. al lui Călin Georgescu)” care nu sunt în spațiul public, dar nu a oferit mai multe detalii. 

Raportul pe care președintele s-a angajat să îl prezinte publicului nu are încă o dată de publicare. Dan a explicat că formarea guvernului a avut prioritate și că revine acum la acest dosar.

Pentru sociologul Bruno Ștefan, criza politică explică doar în parte întârzierea. „Raportul ăla nu trebuie să-l scrie el de mână, nu?”, a remarcat Ștefan pentru NewsEdge. În opinia sa, experții de la Cotroceni și instituțiile care dețin informațiile puteau continua lucrul la raport în lunile în care președintele negocia formarea guvernului.

Ce trebuie să schimbe Nicușor Dan dacă vrea un al doilea mandat

Bruno Ștefan spune că a observat o schimbare la ultimele întâlniri pe care le-a avut cu președintele. În Parlament și apoi la Primăria Capitalei, Nicușor Dan îi părea retras, inclusiv în preajma cunoscuților. Acum zâmbește mai ușor, se apropie de oameni și vorbește cu mai multă autoritate. Sociologul vede însă o diferență între politicianul pe care îl întâlnește astăzi și președintele pe care publicul ajunge să-l cunoască din aparițiile de la Cotroceni.

„N-are o echipă solidă, puternică, de comunicare. Și e păcat, pentru că alegerile se câștigă și dând încredere. Și el nu dă încredere, indiferent ce face”, a spus Bruno Ștefan pentru NewsEdge. 

Sociologul dă exemplul a doi foști președinți. Traian Băsescu vorbea des cu presa, iar publicul știa ce poziție avea și în ce dispute se implica. În cazul lui Klaus Iohannis, perioadele lungi de tăcere au întărit impresia că lipsește chiar și atunci când la Cotroceni se luau decizii. 

„A părut că Iohannis n-a făcut nimic și Băsescu făcea de toate”, spune Ștefan.

Cu toate acestea, Bruno Ștefan consideră că Nicușor Dan poate obține și un al doilea mandat. În opinia sa, miza unui al doilea mandat ține, în opinia sociologului, de proiectul pe care alegătorii îl vor asocia cu anii săi la Cotroceni. După ce a explicat cum s-a ajuns la guvernul Niculescu, președintele mai are de spus ce își propune pentru următorul an, ce poate face el însuși și după ce rezultate le cere românilor să-l judece.