Economia României scade în 2026
România încheie anul cu o veste proastă de la Bruxelles. Comisia Europeană estimează că economia țării se va contracta cu 0,3% în 2026. După un an de taxe mai mari, consum în scădere și inflație ridicată, creșterea economică a trecut pe minus.
Prognoza de toamnă publicată marți arată că România a traversat o perioadă de contracție economică în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a acestui an. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și al pierderii puterii de cumpărare.
Comisia estimează o inflație medie de 7,9% pentru 2026, care ar urma să coboare la 4,4% în 2027. Deficitul bugetar este prognozat la 6% din PIB în acest an, iar datoria publică ar putea ajunge la 64,2% din PIB în 2028.
Vestea ceva mai bună este că economia ar urma să revină pe creștere anul viitor: 1,8% în 2027 și 2,2% în 2028. Investițiile finanțate din fonduri europene și proiectul Neptun Deep sunt printre factorii pe care Bruxelles-ul își bazează estimările.
Comisia avertizează însă că instabilitatea politică poate afecta încrederea investitorilor și eforturile de reducere a deficitului.
CFR Marfă a intrat în faliment
Una dintre cele mai mari companii feroviare de stat a ajuns la capătul drumului. Tribunalul București a dispus intrarea CFR Marfă în faliment, prin procedura simplificată, după ce a admis cererile mai multor creditori.
Compania pierde dreptul de a-și administra activitatea și bunurile. Controlul trece la lichidatorii judiciari, care vor gestiona valorificarea patrimoniului și plata creditorilor, în limitele sumelor recuperate.
CFR Marfă are datorii de peste 1,3 miliarde de lei către stat. ANAF începuse deja proceduri de valorificare pentru peste 6.000 de active, între care locomotive, vagoane și clădiri. Intrarea în faliment schimbă însă modul în care acestea pot fi vândute: recuperarea creanțelor se va face în cadrul procedurii de insolvență.
Decizia este executorie, dar poate fi atacată cu apel în termen de șapte zile de la comunicarea prin Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Falimentul vine după o lungă istorie de dificultăți financiare și după tentativa eșuată de privatizare a companiei. Statul nu mai discută despre salvarea CFR Marfă, ci despre lichidarea ei și recuperarea unei părți din datorii.
Reforma administrației mai așteaptă. PSD mută termenul în 2027
De câteva zile, liderii PSD discută despre comasări de județe, reducerea numărului de instituții și restructurarea companiilor de stat. Marți a apărut și un calendar mai puțin ambițios decât anunțurile politice.
Potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24, reforma administrației și cea a companiilor de stat ar urma să fie adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului abia în 2027, nu în decembrie anul acesta.
Vicepremierul Marian Neacșu prezentase luni un calendar potrivit căruia proiectele ar trebui aprobate de Guvern până la 1 martie 2027. Până atunci, Executivul trebuie să constituie un comitet interministerial, să analizeze structurile existente și să pregătească actele normative.
În privința administrației locale, PSD ia în calcul praguri minime de populație de 1.500, 2.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori. Acestea sunt, deocamdată, variante de lucru, nu criterii stabilite.
Ar urma să existe și un cadru pentru referendumuri privind comasarea voluntară a localităților, proces care s-ar putea întinde până în martie.
Discuția provoacă deja tensiuni în coaliție. UDMR contestă perspectiva unei reorganizări care ar putea modifica actualele județe, în special pe cele cu populație majoritar maghiară.
Impozite mai mici pentru salariile sub 6.000 de lei brut
În timp ce Comisia Europeană avertizează că România are în continuare un deficit bugetar ridicat, PSD discută o nouă reducere de taxe. Potrivit informațiilor Digi24, social-democrații au pregătit o variantă de impozitare a salariilor sub 6.000 de lei brut, cu cote care cresc gradual în funcție de venit.
La salariul minim brut de 4.325 de lei, impozitul pe venit ar urma să fie zero. Conform calculelor prezentate, angajatul ar câștiga 182 de lei net în plus pe lună.
Pentru un salariu brut de 4.575 de lei, cota propusă este de 1,49%, iar câștigul net ar fi de 189 de lei. La 5.325 de lei brut, avantajul s-ar reduce la 122 de lei. La 5.825 de lei, ar mai rămâne 37 de lei în plus.
De la 6.000 de lei brut s-ar aplica din nou cota actuală de 10%, fără un câștig suplimentar.
Propunerea vine în contextul negocierilor privind salariul minim pentru anul viitor. Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii au avertizat că o nouă majorare a salariului minim ar pune presiune pe firme și au cerut soluții prin reducerea taxării sau creșterea deducerilor.
Deocamdată, planul PSD nu este un proiect de lege adoptat și nici o măsură asupra căreia Guvernul să fi ajuns la un acord. Rămâne de văzut cât ar costa bugetul și dacă celelalte partide din coaliție îl vor susține.
Călin Georgescu mai așteaptă o zi
Călin Georgescu trebuia să afle marți dacă Tribunalul Ilfov consideră necesară menținerea sa în arest preventiv. Instanța a amânat însă pronunțarea pentru miercuri, 18 noiembrie. Este a doua amânare consecutivă, după ce judecătorii nu au dat o soluție nici luni.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar în care procurorii DIICOT îl acuză de implicare într-o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro. Georgescu a fost trimis în judecată pe 12 noiembrie, alături de Ionel Rusen.
Situația sa juridică este complicată de existența a două proceduri distincte. Tribunalul Ilfov analizează măsura preventivă după trimiterea în judecată. Separat, Tribunalul București a decis, pe 9 noiembrie, înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu, hotărâre contestată de DIICOT. Această contestație urmează să fie judecată vineri, 20 noiembrie, la Curtea de Apel București.
Prin urmare, pronunțarea de miercuri nu trebuie confundată cu soluționarea contestației de vineri. Georgescu rămâne în arest până când o hotărâre judecătorească executorie va permite schimbarea măsurii.
11 ținte aeriene lângă România
O nouă noapte de alertă la granița României cu Ucraina. Ministerul Apărării a anunțat că radarele militare au detectat, în noaptea de luni spre marți, 11 ținte aeriene în apropierea frontierei, grupate în două formațiuni.
Mai întâi au fost identificate patru ținte la aproximativ patru kilometri est de localitatea ucraineană Vâlcove. Ulterior, alte șapte au fost observate la aproximativ zece kilometri nord-est de Ismail.
Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru monitorizarea situației. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, la ora 23:36, un mesaj RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la 00:07. MApN precizează că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României.
Navă cu 3.400 de tone de gaz, scufundată în Marea Neagră
Un transportator de gaze petroliere lichefiate care avea ca destinație Portul Midia s-a scufundat marți în Marea Neagră, în largul coastelor Bulgariei. Nava GAS HUSKY, sub pavilion liberian, plecase din Alexandria, Egipt, către România. Transporta aproximativ 3.400 de tone de propan-butan și avea la bord 19 membri ai echipajului, potrivit autorităților bulgare.
Vasul a dispărut de pe radare la scurt timp după miezul nopții. La ora 08:02, baliza de urgență a transmis un semnal de primejdie dintr-o zonă aflată la aproximativ 50 de mile marine est de localitatea bulgară Byala.
Echipele de intervenție au identificat din aer un vas răsturnat, despre care presupuneau că este GAS HUSKY, precum și o plută de salvare în apropiere. Autoritățile bulgare au mobilizat aeronave, un elicopter și nave pentru operațiunea de căutare și salvare.
Incidentul s-a produs la numai o zi după scufundarea unei alte nave comerciale în aceeași regiune a Mării Negre.
Potrivit Reuters, firma de securitate maritimă Diaplous a înregistrat cel puțin 17 atacuri asupra unor nave în largul coastelor Bulgariei și României, de la jumătatea lunii iulie.
Digitalizare în sănătate
O schimbare anunțată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar putea reduce o parte din birocrația cu care se confruntă pacienții și medicii. De la 1 ianuarie 2027, biletele de trimitere către medicii specialiști, cele pentru investigații și concediile medicale ar urma să fie disponibile în format electronic.
Documentele vor fi gestionate printr-o platformă digitală, astfel încât informațiile să poată circula între furnizorii de servicii medicale fără a depinde exclusiv de formularele pe hârtie.
Pentru pacienți, schimbarea ar putea însemna mai puține drumuri pentru documente și un acces mai simplu la serviciile medicale.
Rămâne însă de văzut dacă platforma va fi funcțională la termenul anunțat și cum va fi asigurată tranziția pentru cabinetele care întâmpină dificultăți în utilizarea sistemelor informatice existente.