Șase restanțe în PNRR. Ce bani mai poate primi România după ce Comisia Europeană a aprobat doar parțial cererea de 2,67 miliarde de euro

Șase restanțe în PNRR. Ce bani mai poate primi România după ce Comisia Europeană a aprobat doar parțial cererea de 2,67 miliarde de euro
Imagine Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (sursa foto: Facebook)
România a convins Comisia Europeană că a îndeplinit 69 dintre cele 75 de angajamente din penultima cerere de plată a PNRR. Pentru celelalte șase, Guvernul va avea două luni să prezinte dovezi că și-a făcut treaba până la 31 august. Pe listă sunt terenurile statului, intervențiile în rețeaua electrică și accesul firmelor la finanțare. Cât valorează aceste restanțe încă nu se știe. Iar cererea de care depinde cea mai mare parte a banilor așteptați la București este încă în evaluare.

Ce a aprobat Bruxelles-ul și când pot intra banii

La începutul lunii, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, estima că România va încasa într-o primă etapă doar 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde așteptate prin ultimele două cereri de plată. 

O analiză NewsEdge din 6 noiembrie arăta ce reforme amânaseră deja autoritățile și pentru ce investiții mai puteau obține bani dacă prezentau documentele cerute de Bruxelles. Pe 16 noiembrie, Comisia Europeană a publicat evaluarea preliminară pentru cererea a cincea. Șase obiective au rămas în discuție, iar suma pe care o va primi România urmează să fie stabilită.

Din cele 37 de jaloane și 38 de ținte analizate, Comisia a validat 34 de jaloane și 35 de ținte. România poate primi plata aferentă acestora în timp ce continuă discuțiile pentru cele șase obiective rămase. Evaluarea a ajuns la Comitetul economic și financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru aviz. Urmează decizia de plată a Comisiei și abia apoi transferul banilor.

Deși România a trecut de verificări la 92% dintre obiective, procentul spune puțin despre suma care va intra în cont. În PNRR, o reformă esențială poate cântări mai mult la plată decât alte câteva angajamente la un loc. Din acest motiv, cele șase restanțe nu pot fi evaluate la 8% din valoarea cererii. Comisia va calcula separat suma aferentă lor, după metodologia aplicată tuturor statelor membre.

Două jaloane pe care Ministerul Agriculturii le declarase îndeplinite au rămas pe lista de restanțe

Pe 5 noiembrie, Ministerul Agriculturii anunța că Agenția Domeniilor Statului identificase peste 32.000 de hectare potrivite pentru proiecte solare și eoliene. Ministerul considera îndeplinite atât jalonul privind cadrul legal pentru folosirea terenurilor statului în astfel de proiecte, cât și pe cel privind registrul național al terenurilor. Pe 16 noiembrie, ambele figurau printre cele șase obiective pentru care Comisia Europeană considera dovezile insuficiente.

O altă restanță privește hidrogenul din surse regenerabile. România aprobase Strategia națională a hidrogenului în octombrie 2025. Prin PNRR își asumase și modificarea legislației pentru ca hidrogenul produs din surse regenerabile să poată fi folosit pe scară mai largă.

Celelalte trei obiective privesc reducerea duratei medii a intervențiilor în rețeaua de transport al electricității, aplicarea testului IMM la elaborarea reglementărilor și accesul firmelor la finanțare prin garanții de portofoliu.

Cum arată o investiție care a trecut de verificări

Mihai Ghigiu a pus marți, 17 noiembrie, accentul pe rezultatele acceptate de Comisie. Ministrul a amintit laboratoarele IT cu care au fost dotate cel puțin 4.300 de școli și racordarea la rețeaua electrică a cel puțin 3.000 MW din surse regenerabile. În același sector în care România încă are de justificat durata intervențiilor în rețea, a putut demonstra că a conectat noi capacități de producție.

Documentele Comisiei arată în detaliu cum s-a făcut verificarea în cazul internetului de mare viteză la sate. România trebuia să demonstreze că a asigurat acces în 945 de sate din zone slab deservite. A prezentat zece rapoarte de audit independent, care acoperă 995 de sate din 37 de județe. Rapoartele identifică localitățile, le pun în corespondență cu lista autorității de reglementare și confirmă realizarea conexiunilor până la termen.

Exemplul explică și ce mai poate face Guvernul pentru restanțe. Dacă o investiție era realizată la 31 august, dar ministerul a trimis un dosar incomplet, un raport de audit sau o evidență tehnică poate schimba evaluarea. Dacă o lege trebuia să fie în vigoare în august și a fost adoptată în toamnă, data din Monitorul Oficial închide discuția.

Ce își reproșează Ghigiu și Pîslaru

Guvernul va putea formula observații în termen de două luni de la comunicarea motivelor pentru care Comisia a considerat cele șase obiective neîndeplinite. Mihai Ghigiu a anunțat marți că va lucra cu ministerele responsabile pentru a strânge documentele necesare. Pe 13 noiembrie, ministrul invoca la Antena 3 CNN „lipsa coordonării” și „lipsa capacității administrative” pentru a explica de ce unele dovezi nu ajunseseră la Bruxelles.

Predecesorul său, Dragoș Pîslaru, a pus în discuție răspunderea celor care au semnat raportările. Pe 5 noiembrie, după prima estimare publică a lui Ghigiu, fostul ministru a explicat că MIPE a centralizat documentele pe care fiecare minister le-a transmis pentru investițiile și reformele din propria responsabilitate.

„MIPE a transmis documentele mai departe plecând strict de la această asumare oficială a celor care implementează investițiile. Echipele tehnice din acele ministere sunt aceleași și astăzi”, a transmis atunci Pîslaru.

Cei doi răspund pentru etape diferite. Cererea a cincea a fost depusă în august, în mandatul lui Pîslaru. Lui Ghigiu îi revine acum sarcina de a susține în fața Comisiei ce au raportat atunci ministerele. Evaluarea europeană oferă pentru prima dată o bază concretă pentru această dispută. La fiecare dintre cele șase obiective se poate verifica ce a semnat instituția responsabilă. Precum și ce dovezi avea la 31 august și ce mai poate prezenta astăzi.

De ce apar două cifre pentru aceeași cerere de plată

Comisia Europeană indică o valoare de 2,67 miliarde de euro pentru cererea a cincea. În bilanțul din octombrie, Ministerul Finanțelor calcula că România mai avea de încasat 2,08 miliarde de euro din această cerere și 4,35 miliarde din ultima. La acest total de 6,43 miliarde de euro s-a raportat Mihai Ghigiu când a estimat că aproximativ 3,4 miliarde riscă să fie suspendate. Comisia nu a anunțat încă suma pe care o va vira pentru cererea a cincea.

La ultimul bilanț comunicat de Finanțe, România încasase 13,27 miliarde de euro prin PNRR. Din această sumă, 8,95 miliarde erau granturi, iar 4,32 miliarde, împrumuturi. În total erau incluse și cele 301,2 milioane de euro intrate pe 9 octombrie, după reexaminarea unor obiective din cererea a treia.

Pentru buget, contează și luna în care intră următoarea tranșă. Ministerul Finanțelor a explicat că bugetul pe 2026 a fost construit mizând pe încasarea integrală a sumelor PNRR programate pentru acest an. O parte din cheltuieli au fost deja făcute. Dacă decontarea întârzie, statul trebuie să asigure între timp banii. Dacă finanțarea europeană se pierde definitiv, Guvernul trebuie să găsească altă sursă pentru cheltuielile care rămân în sarcina sa.

Decizia cu miza cea mai mare vine la cererea a șasea

Din cele 6,43 miliarde de euro pe care Finanțele le mai așteptau prin ultimele două cereri, 4,35 miliarde revin cererii a șasea, depusă pe 30 septembrie. Aici se concentrează peste două treimi din suma rămasă în discuție. Tot aici sunt reformele pentru care costul unei decizii politice era cunoscut încă din vară.

Cel mai clar exemplu este legea salarizării unitare. Pe 26 august, după discuțiile de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan anunța că PSD, PNL, USR și UDMR își asumă amânarea legii și pierderea celor 770 de milioane de euro asociate reformei. În energie, Guvernul a ales să mențină temporar în funcțiune grupurile Craiova 1 și 2 și Turceni 5, invocând securitatea energetică. Decizia a afectat angajamentul de retragere a unor capacități pe cărbune.

La 4 noiembrie, MIPE identifica riscuri la 32 dintre cele 104 obiective ale ultimei cereri. Pe 13 noiembrie, Mihai Ghigiu estima că România va primi în săptămâna următoare răspunsul Comisiei pentru cererea a cincea. Evaluarea preliminară a fost publicată luni, 16 noiembrie. Pentru cererea a șasea, ministrul indica un alt termen: sfârșitul lunii noiembrie sau chiar primele zile din decembrie.

Deocamdată, cele 3,4 miliarde de euro în pericol rămân estimarea lui Ghigiu pentru ambele cereri. Prima evaluare europeană confirmă șase restanțe, fără să le pună încă un preț. Abia după evaluarea ultimei cereri se va vedea cât din suma anticipată de ministru ține de investiții pe care România le mai poate dovedi și cât ține de reforme pe care partidele au ales să le amâne.

0 comentarii Comentarii