Serviciile de informații europene avertizează asupra unui posibil test al Rusiei asupra NATO: „În luni, nu în ani”

Avertismentele au apărut după ce premierul polonez Donald Tusk a declarat în parlament că evaluările serviciilor de informații indică posibilitatea ca Rusia să lanseze, în lunile următoare, un atac cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO.

Donald Tusk avertizează asupra unui posibil test al articolului 5

Potrivit lui Tusk, un asemenea atac ar putea avea inclusiv scopul de a demonstra că articolul 5 al NATO, care prevede principiul apărării colective, este „mai mult teoretic decât practic”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris avertismentele premierului polonez drept „fundamentate și bine documentate”. Macron a convocat ulterior la Paris liderii partidelor politice și candidații la alegerile prezidențiale din 2027 pentru o reuniune de urgență, în cadrul căreia a fost discutată și evoluția amenințării reprezentate de Rusia.

Șeful serviciului de securitate din Cehia: scenariul ar putea apărea în câteva luni

Michal Koudelka, directorul Serviciului de Securitate și Informații al Cehiei (BIS), a declarat că Rusia ar putea recurge la mai multe forme de presiune asupra NATO.

Printre scenariile menționate se numără intensificarea activităților cu drone, o incursiune limitată pe teritoriul unui stat NATO aflat la granița cu Rusia, provocări sub „falsă pavăză” sau o amplă campanie de influență.

Koudelka a apreciat că un astfel de scenariu s-ar putea concretiza în „luni, nu în ani”, dar a subliniat că există eforturi pentru a preveni producerea lui.

Țările baltice adoptă un ton mai prudent

Oficialii din statele baltice au avut o evaluare mai rezervată cu privire la posibilitatea unui atac rus iminent.

Normunds Mežviets, directorul general al Serviciului de Securitate al Letoniei (VDD), a declarat că autoritățile nu observă indicii privind un atac iminent.

El a recunoscut însă existența unor semnale potrivit cărora Moscova pregătește acțiuni mai ferme în Europa. În același timp, oficialul leton a subliniat că nu este clar dacă aceste pregătiri indică planuri militare concrete sau fac parte dintr-o strategie mai largă de destabilizare și de creare a fricii în societățile occidentale.

Această poziție este împărtășită, în linii generale, și de alți oficiali baltici. Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, a criticat recent ceea ce a descris drept „panică pe rețelele sociale” în legătură cu un posibil atac și a cerut populației să păstreze calmul.

De ce se tem țările baltice de escaladarea retoricii

Statele baltice au avertizat ani la rând asupra amenințării reprezentate de Rusia. După invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, poziția mai multor state occidentale față de securitatea europeană s-a schimbat semnificativ.

Mežviets a remarcat că, înainte de 2022, avertismentele venite din partea statelor baltice și a Poloniei erau adesea ignorate în Europa de Vest. Ulterior, abordarea partenerilor occidentali s-a modificat.

În prezent, însă, oficialii baltici avertizează că prezentarea publică a unui atac rusesc drept iminent, în lipsa unor dovezi clare, ar putea avea efecte negative asupra societăților și economiilor europene și ar putea servi obiectivelor Moscovei.

Rusia își intensifică activitatea de sabotaj în Europa

Avertismentele privind un posibil test militar al NATO apar pe fondul intensificării atacurilor cu drone și rachete în războiul dintre Rusia și Ucraina.

În paralel, serviciile de informații europene susțin că Rusia și-ar putea intensifica operațiunile de sabotaj și activitățile hibride în statele europene care sprijină Ucraina.

Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare și securitate (MUST), a descris incidentul cu o dronă înarmată de la aeroportul din Leipzig drept un posibil „moment decisiv” în evoluția amenințării. Autoritățile germane au atribuit incidentul serviciilor ruse, iar Suedia a calificat situația drept parte a unui context de securitate european mai grav.

Nilsson a afirmat că utilizarea unei drone înarmate într-un aeroport important poate avea consecințe semnificative dacă asemenea operațiuni ajung să provoace victime sau să afecteze infrastructuri critice.

Țintele sabotajului rusesc s-ar schimba

Potrivit lui Mežviets, activitățile de sabotaj atribuite Rusiei par să evolueze de la atacuri menite în primul rând să provoace panică spre acțiuni împotriva unor obiective legate de sprijinul occidental pentru Ucraina.

Printre infrastructurile vizate s-ar putea afla căile ferate, infrastructura destinată sprijinului Ucrainei și, mai recent, industria de apărare.

Oficialul leton a sugerat că aceste acțiuni pot avea simultan un efect operațional și unul psihologic, prin crearea unei stări de nesiguranță în rândul populației.

Serviciile suedeze au identificat, la rândul lor, mai multe posibile obiective ale campaniei de sabotaj: reducerea sprijinului european pentru Ucraina, amplificarea disensiunilor în interiorul NATO și creșterea temerilor populației.

„Escaladarea pentru a dezescalada”, strategia atribuită Moscovei

Koudelka a descris tactica Rusiei prin sintagma „escaladarea pentru a dezescalada”. Potrivit acestuia, Moscova încearcă să exploateze vulnerabilitățile societăților occidentale pentru a diminua sprijinul acordat Ucrainei.

În această interpretare, intensificarea presiunii ar putea avea rolul de a determina statele europene să își reducă implicarea în sprijinirea Kievului.

În același timp, Koudelka a atras atenția asupra unui alt efect al campaniei de sabotaj: suprasolicitarea serviciilor de informații. Fiecare incendiu, defecțiune sau incident suspect poate necesita o anchetă pentru a stabili dacă este vorba despre un act deliberat sau despre un eveniment fără legătură cu Rusia.

Europa rămâne atentă la negocierile privind Ucraina

În ultimele săptămâni, administrația americană a încercat din nou să relanseze negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.

În acest context, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au purtat discuții atât la Moscova, cât și la Kiev. În Europa persistă însă scepticismul privind disponibilitatea Kremlinului de a participa la negocieri în mod real și constructiv.

Thomas Nilsson a declarat că serviciile suedeze nu au identificat semnale clare că Moscova ia în calcul în mod serios negocieri care să conducă la o înțelegere.

Potrivit evaluării sale, conducerea rusă ar considera în continuare că își poate atinge obiectivele strategice prin presiune militară și politică.

Kremlinul respinge acuzațiile privind un posibil atac asupra NATO

Moscova a respins în mod repetat afirmațiile potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac împotriva NATO.

După vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un asemenea plan și a afirmat că acestea nu au