Curtea de Apel București a decis: Horațiu Potra rămâne în arest la domiciliu

Horațiu Potra încercase din nou să obțină ridicarea măsurii preventive. Instanța a respins însă solicitarea. Și a stabilit că acesta va rămâne în arest la domiciliu până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile.

Curtea de Apel menține arestul la domiciliu

Potrivit hotărârii Curții de Apel București, instanța a constatat că măsura preventivă este legală și justificată în acest moment.

„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpatul Potra Horaţiu. Menţine măsura preventivă a arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Potra Horaţiu până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arată în decizia instanței.

Potra s-a aflat în arest preventiv până în luna iunie, când judecătorii au decis înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu. De atunci, acesta a formulat mai multe solicitări prin care a încercat să scape și de această măsură, însă fără succes.

Dosarul în care sunt implicați Horațiu Potra și Călin Georgescu

Cazul a intrat într-o etapă importantă la începutul lunii august. Atunci Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că dosarul poate trece mai departe, după finalizarea procedurii de cameră preliminară.

În aceeași cauză, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false.

Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale. Dar și de încălcarea regimului armelor și munițiilor, a regimului materiilor explozive și efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice.

Ce s-ar fi întâmplat în decembrie 2024

Dosarul Parchetului General pornește de la evenimentele din decembrie 2024. Horațiu Potra și mai mulți membri ai grupării sale au fost opriți în trafic în timp ce se îndreptau spre București.

Procurorii fac referire, printre altele, la o întâlnire care ar fi avut loc pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din județul Ilfov. La întâlnire ar fi participat Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Sechilă și Marian Burcea, prezentat drept garda de corp a lui Georgescu.

Potrivit procurorilor, întâlnirea ar fi făcut parte dintr-un plan mai amplu prin care un protest programat pentru 8 decembrie urma să fie deturnat și transformat într-un context favorabil unor acțiuni violente.

Anchetatorii susțin că Georgescu ar fi cerut organizarea unui protest în fața Catedralei Naționale, inclusiv printr-o apariție televizată. Iar participanții ar fi urmat să fie utilizați drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”.

Procurorii vorbesc despre o posibilă destabilizare

În ancheta lor, procurorii susțin că întâlnirea din Ilfov ar fi reprezentat o etapă premergătoare unor „evenimente destabilizatoare”, despre care afirmă că urmăreau să „creeze haos și nesiguranță”.

După întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă. Potrivit procurorilor, acesta i-ar fi transmis că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Aceste afirmații fac parte din acuzațiile formulate de procurori în dosar și urmează să fie analizate de instanță pe parcursul procesului.

Rolul atribuit oamenilor lui Potra

Anchetatorii susțin că Horațiu Potra s-ar fi ocupat de mobilizarea mai multor persoane pentru protest. Inclusiv a unor membri ai grupării de mercenari.

În dosar sunt trimiși în judecată, alături de Georgescu și Potra, încă 20 de inculpați. Potrivit procurorilor, unii dintre oamenii mobilizați ar fi avut asupra lor arme, materiale pirotehnice și alte obiecte considerate periculoase.

Anchetatorii susțin că scopul acestora ar fi fost să „creeze un climat de teroare” în timpul protestului. Și spun că acesta urma să fie folosit pentru a cere reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Procurorii au descris presupusul plan drept o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.

Procurorii avertizează asupra riscurilor provocate de panică

În documentarea cazului, surse judiciare citate de Digi24 au explicat și riscurile pe care le-ar fi putut produce folosirea materialelor pirotehnice într-o mulțime.

„Grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice se comportă frecvent într-un mod care duce la consecințe dezastruoase, nedorite sau neanticipate de membrii grupului. Rezultatul este subliniat aici pentru a facilita diagnosticarea. Orice dezastru al mulțimii (de obicei cu mai mult de un mort) implică un anumit tip de panică (dezorganizare)”, au explicat sursele judiciare.

Aceste elemente fac parte din argumentația prezentată de anchetatori în dosarul penal. Stabilirea responsabilității fiecărui inculpat și verificarea acuzațiilor vor reveni instanței.