Șase dube cu mesaje controversate au apărut în centrul Bucureștiului. Cine se află în spatele campaniei

Cele șase vehicule au atras atenția prin mesajele neobișnuite afișate pe laterale. Printre formulele prezentate public se numără „Cezariană – chirurg – uigur – chinez” și „Chinatown – otoman – NATO – atom”.

Dubele sunt parcate în Piața Constituției, la câțiva metri de Palatul Parlamentului, Parchetul General și sediul SRI. Potrivit investigației publicate de Snoop, campania este asumată de fundația Corporate Transparency.

Organizația nu este la prima acțiune de acest fel. În ultimii doi ani, fundația a folosit mai multe forme de publicitate stradală pentru a transmite mesaje controversate: remorci, panouri publicitare și, mai nou, dube.

Cine se află în spatele campaniei cu dube

Fundația Corporate Transparency a fost asociată anterior cu o campanie de mesaje anticezariană și cu alte materiale care promovau teorii conspiraționiste. La începutul lunii august, unele dintre dube au fost observate în alveola Kiseleff, în apropierea Pieței Victoriei. Mesajele afișate atunci făceau referire la Volodimir Zelenski, China și PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Spre deosebire de panourile cu mesaje anticezariană amplasate în București în luna aprilie, de această dată fundația și-a asumat public campania.

Constantin Moroianu, omul de afaceri indicat drept finanțator

În trecut, numele asociate cu fundația erau Radu Grădinaru și Florin Ghencea. La momentul respectiv, niciunul dintre cei doi nu a oferit informații despre sursa banilor folosiți de organizație. Situația s-a schimbat recent. Pe site-ul fundației a apărut numele lui Constantin Moroianu, prezentat drept „fondatorul și finanțatorul” organizației.

Moroianu este proprietarul Cafea Fortuna, unul dintre principalii producători români de cafea și o companie cu capital integral românesc. Cafea Fortuna a fost înființată în 1994. În anii 2000, compania a investit aproximativ 8 milioane de euro într-o fabrică construită în Dragomirești Vale, județul Ilfov.

În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de aproape 356 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70 de milioane de euro. Profitul net a fost de 23,4 milioane de lei, iar compania avea 156 de angajați.

Potrivit datelor citate în investigație, Cafea Fortuna ocupa locul al treilea în România, după cifra de afaceri, între companiile cu activitate principală în domeniul prelucrării ceaiului și cafelei. În ultimii cinci ani, cifra de afaceri cumulată a companiei a depășit 245 de milioane de euro.

Jurnaliștii Snoop au încercat să îl contacteze pe Moroianu în repetate rânduri. Acesta nu a răspuns apelurilor, însă a revenit ulterior pe WhatsApp și a propus o întâlnire la sediul fundației, pentru o discuție bazată pe documente și „date despre adversar”.

Constantin Moroianu are și un trecut în fotbal

Numele lui Constantin Moroianu este cunoscut și în lumea fotbalului românesc. În 2013, omul de afaceri era finanțator al echipei de ligă secundă ACS Clinceni. La acea vreme, presa sportivă estima averea sa la aproximativ 17-18 milioane de euro.

Ulterior, echipa a fost mutată la Pitești și a evoluat sub numele Academica Argeș. În 2014, Moroianu a încercat să cumpere brandul și palmaresul FC Argeș, fiind dispus, potrivit presei locale, să plătească până la 500.000 de euro. În 2015, după ratarea promovării în prima ligă, omul de afaceri s-a retras din fotbal.

Legătura sa cu acest domeniu datează însă de mai mult timp. În activitatea Cafea Fortuna a fost implicat și fostul arbitru FIFA Dan Lăzărescu, care a devenit ulterior una dintre persoanele care reprezentau public compania. În 2014, când Moroianu era finanțatorul echipei din Clinceni, Lăzărescu ocupa funcția de președinte al clubului.

Ce spune fundația despre mesajele de pe dube

Florin Ghencea, cunoscut public și ca crainic la meciurile FCSB, se prezintă drept jurnalist cu o experiență de peste 30 de ani și este descris drept „colaborator al fundației”.

Ghencea susține că nu îl cunoaște personal pe Constantin Moroianu, ci doar „din auzite”. Potrivit acestuia, singura persoană din cadrul fundației cu care a discutat direct este Radu Grădinaru. El afirmă că nu cunoaște detalii despre campania actuală cu dubele din Piața Constituției și că nu știa nici despre panourile cu mesaje anticezariană amplasate anterior.

Ghencea a realizat însă pentru Corporate Transparency o documentare „despre acționariatul unor multinaționale pe care o poate face orice jurnalist accesând site-uri de pe internet”.

În urma acestei analize, spune el, a observat că „sunt foarte multe fonduri de investiții care se regăsesc în acționariatul multor multinaționale, iar acest lucru ridică un semn de întrebare vizavi de o posibilă încălcare a legii monopolului”.

Întrebat cum explică mesajele criptice și jocurile de cuvinte afișate pe dube, care pot fi interpretate drept teorii ale conspirației, Ghencea spune că nu poate oferi prea multe explicații.

„Nu știu dacă sunt adevărate sau false. Eu pot răspunde în ceea ce am lucrat eu. Mai departe lucrurile sunt prea complicate și necesită o pregătire de rigoare.”

Sunt dubele parcate legal în Piața Constituției?

Dincolo de conținutul mesajelor, investigația ridică și o întrebare juridică mai simplă. Este legal ca astfel de vehicule publicitare să staționeze într-o parcare publică? Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate prevede că „staționarea vehiculelor publicitare pe drumurile publice sau în locurile vizibile dinspre acestea este interzisă”.

Parcarea din Piața Constituției se află în administrarea Municipiului București, prin Compania Municipală Parking București.

Jurnaliștii au transmis solicitări către Primăria Municipiului București și către compania care administrează parcarea, însă nu au primit un răspuns până la publicarea investigației. În timpul documentării, o mașină a Primăriei Capitalei a trecut prin parcare, chiar pe lângă dubele inscripționate.

O situație similară a fost semnalată și în cazul vehiculelor parcate anterior în zona Kiseleff. Pe 10 august, jurnaliștii au solicitat Primăriei Sectorului 1 informații despre legalitatea amplasării acestora și despre eventualele verificări efectuate de autorități.

Răspunsul a venit zece zile mai târziu, primăria precizând că are nevoie de prelungirea termenului de răspuns până la 30 de zile. Între timp, dubele au fost mutate în Piața Constituției.

ANPC nu știa despre dubele din Piața Constituției

Fundația Corporate Transparency a mai intrat în atenția Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. În primăvară, ANPC a amendat organizația cu 30.000 de lei, după ce inspectorii au constatat împiedicarea verificărilor și existența unei practici comerciale incorecte. Sancțiunea a venit în urma investigației Snoop. La acel moment, fundația nu își trecuse numele pe panourile publicitare.

Șeful ANPC, Csaba Bekesi, a declarat pentru Snoop că nu știe dacă amenda a fost achitată. El a explicat că, după 15 zile, sancțiunile ies din evidența instituției și sunt transmise către ANAF.

„După 15 zile, ies din evidența noastră și sunt trimise către ANAF. Nu le știu pe toate, sunt cam 60.000 de sancțiuni într-un an”, a spus Bekesi.

Acesta a precizat și că nu avea informații despre dubele cu mesaje din Piața Constituției și că, pentru o verificare, este necesară o sesizare însoțită de fotografii, procedură similară celei folosite în cazul campaniei anterioare.

Potrivit șefului ANPC, în primăvară, instituția a intervenit împreună cu poliția locală și a contribuit la îndepărtarea mesajelor de pe panouri.

În ceea ce privește legalitatea amplasării vehiculelor, responsabilitatea revine poliției locale, în timp ce conținutul mesajelor poate intra în sfera de competență a Protecției Consumatorilor. Bekesi a anunțat că vor fi efectuate verificări.

Nu este prima campanie controversată a fundației

Activitatea Corporate Transparency nu se limitează la actualele dube. În 2024, publicația independentă Public Record a relatat că aceeași fundație instalase 12 panouri publicitare pe remorci, în șase zone din centrul Bucureștiului, multe dintre ele în apropierea unor ambasade.

Mesajele promovau atunci teorii conspiraționiste despre Dalai Lama, prezentat drept conducătorul din umbră al sistemului bancar mondial. Unele dintre panouri ar fi fost instalate fără autorizație, iar Poliția Locală a Capitalei a sancționat fundația cu o amendă de 2.000 de lei.

În mai puțin de doi ani, organizația a apelat astfel la cel puțin trei forme diferite de publicitate stradală: remorci, panouri și dube.

În prezent, cele șase dube circulă sau staționează în unele dintre cele mai vizibile și supravegheate zone ale Bucureștiului. După ce au fost mutate din zona Kiseleff, acestea au ajuns în Piața Constituției, în imediata apropiere a unor instituții importante ale statului. Până la publicarea investigației, autoritățile nu luaseră o măsură care să ducă la îndepărtarea lor.