Câinii reduc depresia, pisicile nu, sau poate depinde de tine? Ce a descoperit Școala Veterinară din Toulouse despre 1.872 de proprietari de animale

Câinii reduc depresia, pisicile nu, sau poate depinde de tine? Ce a descoperit Școala Veterinară din Toulouse despre 1.872 de proprietari de animale
Imagine copiii câinii și pisicile Sursa foto: Boredpanda
Nu contează că îți plac câinii sau pisicile. Important e cât de atașat ești de animalul tău. Noul studiu francez redefinește legătura dintre animale și sănătatea mintală. Animalul de companie este văzut ca oglindă a vieții tale sociale. Cu cât ești mai singur, cu atât ești mai atașat, și nu e neapărat un semn bun.

Cercetătorii de la École Nationale Vétérinaire de Toulouse au chestionat 1.872 de proprietari francezi de cîini și pisici. Ei au folosit Scala Lexington de Atașament față de Animale (LAPS). E un instrument validat care măsoară legătura emoțională pe trei dimensiuni: atașamentul general, substituția persoanelor și drepturile animalelor. Eșantionul a inclus 571 de proprietari exclusiv de pisici, 696 exclusiv de câini și 605 persoane care aveau ambele specii. Demografic, 88% dintre respondenți erau femei, iar grupul de vârstă dominant era 41-60 de ani (46% din participanți).

Câinii câștigă, dar nu fără nuanțe

Scorurile mediane LAPS au fost mai mari pentru proprietarii de câini (58,5) față de cei care aveau pisici (52,0), iar persoanele care aveau ambele specii au arătat scoruri semnificativ mai mari pentru câini decât pentru pisici.

Rezultatul confirmă un tipar recurent în literatura de specialitate. Proprietarii de câini merg mai mult pe jos, au o viață socială mai activă și sunt mai puțin predispuși la depresie. La vârstnici, studiile sugerează că prezența unui animal ajută la păstrarea capacităților cognitive (memoria). La copii, câinii promovează învățarea empatiei și a responsabilității.

Cine se atașează cel mai mult, și de ce contează

Femeile au obținut scoruri de atașament mai ridicate decât bărbații, atât pentru câini, cât și pentru pisici. Îngrijitorii unici, cei care se ocupau singuri de hrănire, plimbări și igienă, au înregistrat scoruri mai mari față de cei care împărțeau responsabilitățile cu alți membri ai gospodăriei.

Persoanele fără copii acasă aveau, de asemenea, scoruri mai ridicate de atașament. Aceasta sugerează că animalele pot îndeplini un rol unic în compensarea golurilor familiale.

Avertismentul pe care studiile îl formulează tot mai des

Datele nu sunt uniform pozitive. Cercetătorii de la Harvard’s Nurses’ Health Study, publicând în JAMA Network Open, au constatat că există o asociere inversă între atașamentul față de animal și simptomele de depresie și anxietate. Cu cât ești mai atașat, cu atât riscul este mai mic. Efectul a fost deosebit de puternic la femeile cu antecedente de abuz fizic sau sexual în copilărie. Totuși, în cazul pisicilor, asocierea nu a fost la fel de clară.

Un studiu din septembrie 2024 publicat în revista Animals a adăugat o nuanță critică. Atât atașamentul puternic, cât și cel nesigur față de câini sunt asociate cu rezultate mai proaste în sănătatea mintală. Se întâmplă în special la femeile care formau o legătură intensă cu câinele lor ca substitut pentru relații umane anxioase.

Când îngrijești animalul, de fapt îți gestionezi propria anxietate

Există un studiu finlandez pe 2.724 de proprietari de animale, publicat în iScience în 2023 de cercetători de la Universitățile Helsinki și Turku. Ei au constatat că nevrozismul proprietarului și starea precară de sănătate mintală sunt legate de atașamentul anxios față de animal. El se manifestă atât la proprietarii de câini, cât și la cei de pisici. Comportamentul nedorit al animalului și sociabilitatea mai scăzută a acestuia față de oameni sunt asociate cu un stil de atașament evitant.

Câinii în tribunale și secții de poliție, o frontieră nouă

În Statele Unite, câini special dresați sunt aduși în unele secții de poliție și săli de tribunal pentru a sprijini victimele în timpul audierilor. Un studiu cu ofițeri de poliție canadieni a arătat că prezența câinilor la locul de muncă era percepută ca reducând stresul și îmbunătățind starea de bine. Este o temă care merită cercetare dedicată pentru a înțelege cum contactul cu un animal ajută la restabilirea sentimentului de securitate după traume.

Concluzia care complică narațiunea simplă

Legătura dintre animal și sănătatea mintală nu este o ecuație lineară de tipul „ai animal → ești mai fericit”. Este mediată de tipul de atașament, specia animalului, contextul social al proprietarului și dacă relația completează sau înlocuiește conexiunile umane.

Proprietarii de câini prezintă atașamente mai sigure decât proprietarii de pisici, iar atașamentul anxios este asociat cu o sănătate mintală mai precară la proprietarii de câini. Atașamentul evitant este asociat cu o sănătate mintală mai bună la ambele categorii, o inversare contraintuitivă care sugerează că distanța emoțională față de animal poate fi, în unele cazuri, un indicator de echilibru, nu de indiferență.

Cu alte cuvinte, nu animalul te vindecă, ci relația pe care reușești să o construiești cu el.

Sursa: The Conversation

0 comentarii Comentarii