Participarea lui Zelenski la summitul B9. Ștefan Popescu: „Formatul oferă coordonare și vizibilitate, nu decizii majore”

Într-un interviu acordat pentru NewsEdge, expertul susține că reuniunea B9 rămâne în principal o platformă de coordonare și consultare, fără capacitate reală de decizie strategică, iar adevărata miză geopolitică se mută treptat dinspre Marea Neagră către regiunea baltică, sub influența Poloniei.

Participarea lui Zelenski la summitul B9 aduce vizibilitate, însă summitul B9 rămâne un format consultativ

Potrivit lui Ștefan Popescu, participarea lui Volodimir Zelenski are în primul rând o valoare simbolică și politică. Ea transmite ideea de unitate regională și susținere pentru Ucraina. Cu toate acestea, expertul spune că summitul B9 nu este un forum unde se iau decizii majore.

„Faptul că vine domnul Zelenski asigură într-adevăr un anumit plus de vizibilitate. Dar formatul B9 nu este o platformă de decizie. Este o platformă de discuții, de coordonare și de schimb de opinii”, afirmă analistul.

Acesta consideră că importanța summitului B9 ar fi fost mult mai mare dacă Statele Unite ar fi trimis un reprezentant politic de rang foarte înalt.

„Ar fi schimbat importanța summitului dacă venea cel puțin secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii. O reprezentare robustă din partea SUA ar fi fost mai relevantă decât participarea domnului Zelenski”, explică Popescu.

La summitul B9, Statele Unite sunt reprezentate de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno.

Summitul B9 arată schimbarea priorităților strategice ale SUA

Ștefan Popescu consideră că nivelul reprezentării americane transmite un mesaj important pentru regiunea Mării Negre și pentru Flancul Estic NATO.

„Statele Unite ale Americii au transmis faptul că, prin participarea unui oficial cu profil tehnic, chiar dacă înalt în ierarhia Departamentului de Stat, nu este profilul unui decident”, afirmă expertul.

În opinia sa, Washingtonul transmite că regiunea Mării Negre nu mai ocupă aceeași poziție strategică precum în anii anteriori.

„Marea Neagră își păstrează utilitatea, dar nu mai este o prioritate”, spune Ștefan Popescu.

Expertul consideră că participarea americană la nivel tehnic indică mai degrabă continuitate procedurală decât intenția unor noi angajamente strategice.

„Nu se dă semnalul intenției de a întări postura sau de a lua o anumită decizie”, avertizează analistul.

Polonia domină tot mai mult agenda Flancului Estic

Analistul afirmă că summitul B9 scoate în evidență și diferența de influență dintre Polonia și România în interiorul Flancului Estic NATO.

În timp ce Bucureștiul mizează pe organizarea evenimentului și pe vizibilitatea diplomatică, Varșovia vine cu o strategie regională mai clară și mai ambițioasă.

„România s-a mulțumit cu fotografia momentului și cu organizarea evenimentului. Polonia, în schimb, vine cu un obiectiv clar”, afirmă Popescu.

Potrivit expertului, Polonia încearcă să transforme formatul B9 într-un spațiu strategic conectat tot mai puternic cu regiunea baltică și cu statele nordice.

„Participarea liderilor statelor Europei Nordice și realizarea acestui punct de conexiune între B9 și statele nordice înseamnă deplasarea centrului de greutate către Marea Baltică și mai puțin către Marea Neagră”, explică analistul.

România nu a reușit să echilibreze influența nordică

Ștefan Popescu consideră că România ar fi trebuit să vină cu propria strategie pentru sudul Flancului Estic NATO.

În opinia sa, Bucureștiul ar fi putut încerca extinderea formatului către state precum Grecia sau Turcia. Acest lucru ar fi oferit mai multă greutate regiunii Mării Negre.

„Faptul că România nu a venit cu un obiectiv de a lărgi acest format, de exemplu spre Grecia sau spre Turcia, pentru a asigura un echilibru, face ca talerul să se ducă înspre Baltica”, spune expertul.

Analistul observă și o apropiere tot mai mare între Polonia și Finlanda pe dosarul ucrainean.

„Observăm încă de anul trecut o asociere a Poloniei mai degrabă cu Finlanda pentru a aborda chestiunea ucraineană și mult mai puțin spre deloc România”, afirmă el.

Polonia este văzută drept o putere regională emergentă

În analiza sa, Ștefan Popescu spune că diferența dintre Polonia și România nu mai poate fi ignorată nici din punct de vedere economic și militar.

„Polonia este deja văzută drept coloană vertebrală a securității europene”, afirmă expertul.

Acesta amintește de dimensiunea economiei poloneze, de investițiile militare și de dezvoltarea industriei de apărare.

„Economia de 1,1 trilioane de dolari, programele militare și complexul militar-industrial emergent creează deja un dezechilibru între Polonia și România”, explică Popescu.

În opinia sa, Polonia reușește să se impună ca actor strategic regional și să își extindă influența în nordul Europei.

„Fotografia va ieși foarte frumoasă”

Analistul consideră că summitul B9 va produce imagini puternice și declarații de solidaritate. Totuși, impactul concret al reuniunii rămâne limitat.

„Fotografia va ieși foarte frumoasă. Presa noastră va avea maniera de a o prezenta în culori”, afirmă el.

Ștefan Popescu susține că politica externă românească are nevoie de mai multă substanță și de obiective strategice clare.

„La modestia politicii noastre externe, chiar și un moment de vizibilitate, cum este cel oferit de organizarea summitului B9, este deja un rezultat”, spune expertul.

Analistul crede că România trebuie să își redefinească politica externă și să își construiască o strategie regională mai coerentă.

„Trebuie să facem o altă politică externă. Este clar”, concluzionează Ștefan Popescu.