Chișinăul urmărește summitul B9. Ion Tăbârță: „O poziție puternică a NATO în regiune ajută securitatea Republicii Moldova”

Ion Tăbârță, analist politic și Director Executiv al Centrului de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova, afirmă că summitul are rolul de a coordona pozițiile statelor de pe Flancul Estic înaintea reuniunii NATO din această vară.

„Acest summit este în ajunul summitului general NATO, care va avea loc în vara acestui an. La acest summit participă statele de pe Flancul Estic al NATO, statele care sunt cel mai mult afectate de insecuritatea regională și de provocările războiului din Ucraina asupra securității regionale”, explică expertul într-un interviu acordat pentru NewsEdge.

Potrivit lui Ion Tăbârță, statele participante încearcă să construiască o poziție comună privind amenințările regionale generate de Rusia și de războiul din Ucraina.

„Aceste state au scopul să își coordoneze o agendă comună pentru a contracara acele pericole regionale care vin la adresa lor”, afirmă analistul.

Summitul B9 și securitatea Republicii Moldova

Pentru Republica Moldova, securitatea regiunii Mării Negre este esențială. Ion Tăbârță susține că o poziție puternică a NATO în regiune contribuie direct la stabilitatea Chișinăului.

„Republica Moldova face parte din bazinul extins al Mării Negre. O poziție puternică a NATO în regiune are o contribuție benefică sau pozitivă asupra securității naționale a Republicii Moldova”, afirmă expertul.

Analistul consideră că Republica Moldova trebuie să își găsească propriul rol în arhitectura regională de securitate.

„Noi, în calitate de stat, trebuie să găsim modalități de a contribui la această securitate regională, în calitate de factor stabilizator”, spune Tăbârță.

În opinia sa, Chișinăul trebuie să urmărească mai ales deciziile NATO privind Flancul Estic și măsurile de reducere a riscurilor regionale.

„Principala provocare este de a contribui la încetarea războiului în regiune și de a diminua riscurile la adresa securității regionale”, explică expertul.

Republica Moldova și atacurile hibride rusești

Ion Tăbârță afirmă că una dintre cele mai mari provocări pentru Republica Moldova rămâne războiul hibrid dus de Federația Rusă.

„Republica Moldova a fost supusă unor atacuri hibride puternice din partea Federației Ruse”, avertizează analistul.

Potrivit acestuia, metodele utilizate împotriva Chișinăului sunt similare cu cele folosite împotriva statelor NATO de pe Flancul Estic.

„Atacuri la care sunt supuse și statele de pe Flancul Estic al NATO. Sunt permanente tentative de a interveni în procesele electorale și politice ale statelor din această regiune”, afirmă expertul.

Directorul Executiv al Centrului de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova spune că autoritățile moldovenești trebuie să își consolideze reziliența instituțională.

„Noi trebuie să încercăm să contribuim la diminuarea acestor provocări regionale”, afirmă el.

Problema transnistreană rămâne deschisă

Analistul consideră că dosarul transnistrean nu va fi rezolvat în perioada imediată. Discuțiile serioase despre această problemă ar putea apărea abia după încheierea războiului din Ucraina.

„Noi avem și problematica transnistreană, care trebuie soluționată. Însă nu cred că în momentul dat se va pune punct acestei probleme într-un posibil acord de pace privind Ucraina”, afirmă Tăbârță.

În opinia sa, regiunea va intra într-un proces mai amplu de reconfigurare strategică după război.

„Mai degrabă vom încerca să soluționăm problema transnistreană în perioada post-război, când va fi reconfigurată noua arhitectură de securitate în Europa”, spune expertul.

Relația Republicii Moldova cu NATO

Ion Tăbârță afirmă că relația dintre Republica Moldova și NATO are două dimensiuni. Prima este cea instituțională. Ea include proiecte și parteneriate dezvoltate în ultimele decenii.

„Aceste contacte oficiale au fost foarte bune, cu rezultate benefice sau pozitive pentru noi”, explică expertul.

Potrivit acestuia, cooperarea cu NATO a continuat inclusiv în perioade politice dificile.

„Chiar și în timpul guvernărilor comuniste și în timpul lui Voronin au existat relații funcționale cu NATO”, afirmă analistul.

A doua dimensiune ține de percepția publică asupra NATO. Ion Tăbârță consideră că propaganda rusă a influențat puternic această percepție.

„Clasa politică a făcut tot posibilul ca imaginea NATO să fie una formată din clișeele perioadei sovietice și alimentată de propaganda rusă”, afirmă expertul.

În opinia sa, partidele pro-europene au evitat deseori tema NATO din motive electorale.

„Partidele pro-europene au evitat acest subiect din rațiuni ale costurilor electorale”, spune Tăbârță.

Analistul consideră că autoritățile trebuie să promoveze o informare mai corectă despre relația Republicii Moldova cu NATO.

„Nu vorbim neapărat despre aderare la NATO. Vorbim despre o informare corectă în societate privind relația Republicii Moldova cu NATO”, afirmă expertul.

Republica Moldova este mai rezilientă decât înainte de război

Întrebat dacă Republica Moldova este mai sigură astăzi decât înainte de începutul războiului din Ucraina, Ion Tăbârță spune că situația este complicată.

„Dacă suntem mai siguri, nu cu mult din punct de vedere militar”, afirmă analistul.

Totuși, expertul consideră că instituțiile statului au devenit mai reziliente în fața presiunilor hibride rusești.

„La nivelul instituțiilor de stat, se vede că am dezvoltat o anumită reziliență și am contracarat acele intervenții hibride rusești”, spune el.

Potrivit lui Tăbârță, Republica Moldova a reușit să reducă unele vulnerabilități majore față de Rusia.

„Am reușit să depășim o serie de vulnerabilități față de Federația Rusă, cum ar fi dependența energetică”, afirmă expertul.

Cu toate acestea, procesul de reformare a Armatei Naționale este abia la început.

„Armata Națională a fost lăsată timp de peste 30 de ani într-un proces de delăsare”, avertizează analistul.

El amintește că strategia națională de apărare estimează un proces lung de modernizare militară.

„Strategia națională de apărare prevede că reformarea și modernizarea trebuie să dureze până în 2035”, spune Tăbârță.

România, principalul sprijin al Republicii Moldova

Ion Tăbârță afirmă că România joacă un rol esențial în sprijinirea Republicii Moldova în fața presiunilor venite dinspre Federația Rusă.

„România este cel mai mare suport al Republicii Moldova în fața influenței Federației Ruse”, afirmă expertul.

Analistul amintește sprijinul oferit de București în timpul crizelor energetice.

„Îmi vine greu să cred că noi am fi rezistat dacă România nu ne-ar fi ajutat cu energie electrică și gaze naturale”, spune Tăbârță.

Totuși, expertul evită să definească România drept principal garant militar al securității Republicii Moldova.

„Este greu de spus că România este principalul garant al securității, pentru că nu avem un acord militar de acest gen”, explică analistul.

Cu toate acestea, rolul Bucureștiului rămâne esențial pentru stabilitatea Republicii Moldova.

„Faptul că România este principalul suport al Republicii Moldova în a rezista imixtiunilor hibride rusești, asta este sigur”, afirmă Ion Tăbârță.

Marea Neagră rămâne o zonă strategică

Întrebat dacă regiunea Mării Negre riscă să piardă din importanță strategică în favoarea Balticei, Ion Tăbârță spune că acest lucru nu se întâmplă în prezent.

„Începând cu 2014, principalele provocări pentru securitatea continentului european au început să vină dinspre Marea Neagră”, afirmă expertul.

Analistul susține că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei confirmă importanța strategică a regiunii.

În același timp, aderarea Finlandei la NATO a consolidat securitatea regiunii baltice.

„După aderarea Finlandei, Marea Baltică a devenit practic un lac NATO”, afirmă Tăbârță.

În schimb, Marea Neagră continuă să reprezinte una dintre cele mai vulnerabile regiuni ale Europei.

„Marea Neagră rămâne o zonă instabilă pentru securitatea NATO și pentru securitatea întregului continent european”, concluzionează Ion Tăbârță.