Ce spune știința despre efectele adicției de jocuri de noroc și ce fac autoritățile române

Problema adicției de jocuri de noroc a fost abordată de psihoterapeutul Viorel Roman, specialist în adicții la Asociația Aliat pentru Sănătate Mintală și Clinică. În timp, jocul începe să funcționeze nu doar ca sursă de plăcere, ci și ca mod de reglare emoțională, oamenii ajung să joace pentru a evita emoții mai profunde, pentru a scăpa de stres, anxietate, frustrare, sau cu gândul la o viață mai bună, la un jackpot care să îi salveze de la presiunea financiară. Pierderile generează stres, iar stresul crește nevoia de a juca pentru a recupera sau pentru a „scăpa” de emoțiile negative, mai spune psihoterapeutul, citat de Europa Liberă.

La fel de gravă ca heroina?

Comparația poate părea exagerată. Nu este. Din punct de vedere psihologic și neurobiologic, dependența de jocuri de noroc este foarte asemănătoare cu dependențele de substanțe. Toate implică aceleași circuite cerebrale ale recompensei, în special sistemul dopaminergic, și aceleași mecanisme de toleranță, craving și pierdere a controlului. Pariul pe rezultate live poate fi comparat cu consumul de heroină sau cocaină ca nivel de intensitate, adictivitate și afectare.

Diferența majoră este că nu există o substanță ingerată. Dar este o dependență comportamentală, ceea ce o face mai greu de recunoscut și de acceptat social. Nu există semne fizice evidente în primele faze, iar comportamentul poate fi ascuns mult timp de familie.

În majoritatea cazurilor există de fapt poli-dependență, care îngreunează recuperarea pentru că dependențele se potențează reciproc. Nu este doar gambling-ul la persoana vulnerabilă, acolo mai găsim minimum una dintre celelalte, tutun, alcool sau droguri.

Consecințele adicției sunt izolarea, datoriile, gândurile suicidare

Dependența produce adesea o spirală a izolării. Relațiile de cuplu și de prietenie se deteriorează, apar conflicte familiale, minciuni repetate. Consecința imediată e pierderea încrederii, care se recapătă foarte greu. E nevoie de 1-2 ani, spun specialiștii. Mulți dintre cei care ajung în terapie prezintă anxietate severă, episoade depresive, insomnie, sentimente persistente de rușine, de vinovăție, gânduri suicidare legate de pierderile financiare și de impactul asupra familiei.

Recuperarea este posibilă, dar nu rapidă. Cu cât a durat mai mulți ani perioada de joc și cu cât a început la o vârstă mai tânără, cu atât poate fi mai dificilă intervenția. O dependență odată instalată este o boală cronică. Vorbim mai degrabă de recuperare, monitorizare și ținere sub control a impulsurilor adictive, nu de vindecare în sens absolut. Persoana poate ajunge să trăiască fără jocuri de noroc, dar vulnerabilitatea poate rămâne.

Bacău, 200 de săli, un cerc vicios și o decizie

Există în România, în acest moment, peste 800 de aparate de tip păcănele doar în municipiul Bacău. E un oraș, cu o populație de aproximativ 140.000 de locuitori. La nivel național, industria jocurilor de noroc a generat în prima jumătate a unui singur an peste un miliard de euro cheltuiți de români la cazinouri și săli online. Cei mai mulți dintre ei nu știu că nu joacă împotriva sălii, ci împotriva propriilor creiere. Lupta omului împotriva adicției este cea mai grea luptă, căci e cu sine însuși.

Pe acest fundal medical și social, schimbările legislative din ultimii ani au adăugat un nou instrument autorităților locale. Pe 24 februarie 2026, Guvernul a decis că operatorii de săli de jocuri de noroc au nevoie de o autorizație anuală de funcționare din partea primăriilor, care pot decide prin Hotărâri de Consiliu Local dacă interzic sau limitează aceste activități.

Primarul municipiului Bacău, Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, a anunțat că păcănelele vor fi interzise în oraș. Urma exemplul Slatinei. Decizia a venit în urma unei dezbateri publice și a unei consultări pe rețelele de socializare. „Da, le interzicem”, a afirmat edilul, explicând că interzicerea se va face prin refuzul emiterii și prelungirii autorizațiilor. În municipiu există circa 200 de săli pentru jocuri de noroc sau pariuri și peste 800 de aparate de tip păcănele, ale căror licențe expiră pe parcursul acestui an sau cel târziu în martie 2027.

Bacăul nu este singurul caz. Primarul municipiului Bacău a precizat că va propune un proiect de hotărâre de consiliu local. La Târgu Jiu, primarul Marcel Romanescu a declarat că se pregătește un regulament, fără o decizie definitivă luată deocamdată. Valul se extinde.

Legile ajută, dar nu sunt suficiente

Reglementările care reduc accesibilitatea jocurilor de noroc sunt măsuri de sănătate publică utile. Limitarea sălilor sau a amplasării lor nu elimină complet fenomenul. Oferta de jocuri online, atât legală cât și „la negru”, este foarte amplă. Dar reduce expunerea constantă la stimuli, mai ales în comunitățile vulnerabile și în rândul tinerilor. Astfel de măsuri trebuie completate de programe de prevenție și de servicii de tratament accesibile. Tocmai aici se află lacuna majoră a adicției. Serviciile specializate sunt încă insuficiente în România. În multe zone ale țării există puține programe dedicate sau ele sunt dificil de accesat din cauza lipsei banilor. După ce ai pierdut foarte mulți bani la jocuri și ai și datorii, a găsi bani pentru tratament poate fi dificil.

Industria video și jocurile, aliați periculoși

Două industrii atât de sofisticate precum jocurile video și jocurile de noroc și-au unit strategiile. Primele au împrumutat mecanisme de gambling, cele din urmă tehnici de gamificare. Rezultatul este unul foarte amenințător pentru societate. Prevenția începe cu educația. Tinerii trebuie să înțeleagă cum funcționează probabilitatea și mecanismele psihologice ale jocurilor de noroc, iar părinții trebuie să aibă discuții în familie despre această dependență.

Creierul uman nu a fost proiectat să reziste la o recompensă variabilă, imprevizibilă și aproape instantanee. Păcănelele au fost. Și tocmai de aceea bătălia nu se câștigă doar prin autorizații refuzate, ci și printr-o cultură a sănătății mintale în care dependența încetează să mai fie rușine ascunsă și devine problemă tratabilă.