Cartea săptămânii: „Femeia din portbagaj” de Lucian Dragoș Bogdan și Jacky Schwartzman

Cu toate acestea nu povestea a fost factorul determinant în decizia de a vă aduce în atenție această carte. Sau, în fine, nu numai.

„Femeia din portbagaj” este un roman scris la două mâini. Până aici, nimic neobișnuit. Am mai văzut. Partea originală de-abia acum începe. Cei doi autori sunt unul francez și altul român. Iar volumul a fost scris, cumva la comandă. Dar, s-o luăm cu începutul.

Jacky Schwartzmann

Scriitor lyonez. A studiat  filosofia. A trecut prin mai multer joburi înainte de a deveni autor profesionist. Ultima dintre ele a stat la baza romanului Mauvais Coûts. Printre cele mai cunoscute cărți ale sale se numără: Bad Trit, Demain c’est loin, Plan de vol, Shit. Abordează în cărțile sale o tematică socială vastă, precum racismul, viața în marile orașe, relațiile interumane. Este, de asemena, autor de benzi desenate.

Lucian Dragoș Bogdan

Născut în Alba Iulia. Autor de romane și povestiri science fiction și fantasy. A scris și romane de dragoste care au avut un notabil succes la public. Este cunoscut și pentru seria de romane polițiste Vagabond, căreia i se circumscrie, într-o oarecare măsură, și cartea despre care vorbim.

Povestea cărții și povestea din carte

În 2019 Muzeul Naționa al Literaturii Române, Institutul Francez din București și festivalul Quais de Polar  au organizat  prima și unica ediție a Sezonului România – Franța. În cadrul acestui proeict cei doi autori au fost selecționați pentru a scrie un roman polițist împreună.

Realizatorii de emisiuni de radio și televiziune spun că, de multe ori, ceea ce se petrece în timpul pregătirilor pentru un show este cel puțin la fel de interesant ca programul în sine.

„Legenda” spune că Bogdan și Schwartzmann s-au întâlnit o singură dată înainte de a începe să lucreze la această carte. Au schițat subiectul la un pahar de vorbă și s-au întors fiecare la masa de lucru, unul în Lyon, celălalt în Alba Iulia. Procesul de scriere s-a desfășurat în felul următor. Francezul scria un capitol despre partea franceză a anchetei, i-l trimetea lui Lucian care scria fragmentul următor despre ancheta din România și i-l trimetea, în versiunea tradusă, partenerului său de scris. Și totul într-un ritm alert, căci exista un deadline. Recunosc, istoria nașterii acestui volum a cântărit ceva în decizia de a-l lectura. Asta, și faptul că am mai citit Lucian Dragoș Bogdan și îmi place.

Romanul a apărut simultan în Franța și România. Nu e prea gros, dar oferă o poveste polițistă numai bună de luat în geantă și de citit în metrou. Sau la sfărșit de săptămână cu o cafea și o pralină.