Secretul unui creier tânăr. Mersul pe jos ne poate proteja de demență și Alzheimer

Concluzia apare într-un studiu recent publicat în revista Nature Cities. Cercetarea arată că persoanele care trăiesc în orașe prietenoase cu pietonii au o structură cerebrală mai rezistentă la declinul cognitiv.

Studiul sugerează că mersul pe jos nu aduce beneficii doar pentru inimă sau pentru condiția fizică. Ci această activitate contribuie direct și la menținerea funcțiilor creierului. Potrivit specialiștilor, stimularea constantă a orientării și a atenției în timpul deplasărilor pe jos poate avea un efect protector asupra memoriei.

Studiul a fost realizat pe sute de persoane în vârstă

O echipă de cercetători de la Universitatea Catolică Australiană a analizat structura cerebrală a peste 500 de adulți cu vârste cuprinse între 70 și 90 de ani. Participanții locuiau în orașul Sydney. Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de șase ani, timp în care oamenii de știință au monitorizat evoluția creierului participanților.

Rezultatele au arătat că persoanele care trăiau în zone urbane dense, cu infrastructură pietonală dezvoltată, aveau o zonă a creierului mai bine dezvoltată. Este vorba despre coada hipocampului. Această parte a creierului este esențială pentru procese precum învățarea, memoria și orientarea în spațiu.

Hipocampul joacă un rol important în formarea amintirilor și în capacitatea de navigare. În special partea posterioară a acestei structuri este implicată în memoria spațială. Reducerea rapidă a volumului acestei regiuni este asociată direct cu boala Alzheimer. Aceasta din urmă este cea mai frecventă formă de demență.

Traversarea unei străzi stimulează creierul

Profesorul Govinda Poudel, autorul principal al studiului, explică faptul că activitățile cotidiene din oraș implică procese cognitive complexe. Traversarea unei intersecții aglomerate, de exemplu, nu este o acțiune simplă. Ea presupune o succesiune de pași mentali. Implică oprirea, observarea traficului, analizarea sunetelor din jur și luarea rapidă a unei decizii.

„Cu cât un adult în vârstă îşi exersează mai mult memoria şi abilităţile spaţiale, cu atât creierul său devine mai sănătos şi mai protejat”, a declarat profesorul Poudel.

În orașele în care mersul pe jos este o activitate obișnuită, locuitorii repetă aceste procese mentale în fiecare zi, de multe ori fără să își dea seama. În timp, această stimulare constantă poate contribui la menținerea funcțiilor cognitive.

Cercetări anterioare au observat efecte similare

Rezultatele noului studiu confirmă și alte cercetări realizate în trecut. De exemplu, studii mai vechi au arătat că șoferii de taxi care lucrau înainte de apariția sistemelor moderne de navigație aveau un risc mai mic de a dezvolta boala Alzheimer.

Aceștia erau nevoiți să memoreze hărți complexe ale orașului și să își folosească intens orientarea spațială. Ceea ce a contribuit la dezvoltarea unor regiuni ale creierului implicate în memorie.

Rolul orașelor în sănătatea creierului

Profesoara Ester Cerin, coautoare a studiului și specialistă în științe comportamentale, spune că rezultatele cercetării nu privesc doar stilul de viață individual, ci și modul în care sunt proiectate orașele.

„Cartierele complexe şi interconectate nu doar încurajează mersul pe jos, ci susţin sănătatea creierului pe tot parcursul vieţii”, a explicat aceasta.

Specialiștii afirmă că planificarea urbană ar putea deveni un instrument important de sănătate publică. Crearea unor cartiere ușor de parcurs pe jos, cu străzi accesibile și spații bine conectate, ar putea contribui la prevenirea sau întârzierea apariției demenței în rândul populației, scrie businessmagazin.ro.

Demența, o problemă tot mai mare la nivel global

Studiul vine într-un context în care numărul cazurilor de demență este în creștere la nivel mondial. În prezent, aproximativ 900.000 de persoane doar din Regatul Unit trăiesc cu această afecțiune. Iar estimările arată că numărul ar putea depăși 1,6 milioane până în anul 2040.

Demența este în prezent principala cauză de deces în Marea Britanie. Boala provoacă peste 74.000 de decese anual. Experți internaționali au avertizat recent că o parte importantă dintre cazuri ar putea fi prevenite prin măsuri relativ simple, precum schimbări ale stilului de viață și politici publice mai eficiente.