Scandalul declarațiilor ambasadoarei SUA în Grecia. Analistul Ștefan Popescu: „Accentuează ideea că jocurile politice de la București nu au numai o bază internă”

Într-un interviu pentru NewsEdge, acesta atrage atenția asupra diferenței dintre interesele strategice ale Statelor Unite și interesele comerciale promovate de companii sau grupuri de lobby. 

Ștefan Popescu spune că Bucureștiul trebuie să filtreze ofertele și proiectele economice prin propriile interese. Și consideră că actualul scandal riscă să alimenteze percepția că jocurile politice interne sunt influențate din exterior. În același timp, el avertizează că transformarea controversei într-o armă a conflictului politic intern poate complica și mai mult relația cu Washingtonul. 

Ce a declanșat scandalul

The Wall Street Journal a relatat că, în luna martie, la o cină organizată la Atena cu oficiali greci și americani, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi vorbit despre apropiata cădere a Guvernului Ilie Bolojan. Potrivit publicației, diplomata le-ar fi spus celor prezenți: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, sugerând că Statele Unite ar putea influența schimbarea unui guvern și într-un alt stat. 

Afirmația ar fi venit în timpul unei dispute cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, care i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales de cetățenii Greciei. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației făcută de WSJ.  

Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură votate de PSD, AUR, dar și alte grupuri mai mici din opoziție. 

Pentru Ștefan Popescu, controversa ridică însă o problemă care depășește episodul relatat de presa americană.

„Scandalul provocat în România de presupusele declarații ale ambasadoarei Statelor Unite ale Americii în Grecia ar trebui să determine o dezbatere consistentă cu privire la relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii”, spune analistul de politică externă. 

Pot proiectele economice schimba prioritățile strategice ale SUA?

Ștefan Popescu spune că, după instalarea noii administrații de la București, în discursul public a apărut frecvent ideea că România trebuie să vină cu o ofertă economică suficient de atractivă pentru administrația Trump.

În această logică au fost invocate proiecte precum reactoarele nucleare modulare, posibila rafinare în România a unor minereuri provenite din Groenlanda sau importurile de gaz natural lichefiat din SUA. 

Analistul consideră însă că Bucureștiul riscă să supraevalueze capacitatea unor proiecte comerciale de a influența deciziile strategice ale Washingtonului.

„Există o iluzie că promovarea anumitor business-uri americane ar modifica strategia și marile orientări strategice ale Statelor Unite ale Americii. Cred că tot acest scandal trebuie să ne facă să reflectăm, seren și detașat, cu privire la reconstruirea unei relații româno-americane pe baze realiste”, spune Ștefan Popescu. 

În analiza sa, relația bilaterală trebuie construită pornind de la interesele strategice reale ale ambelor state, fără presupunerea că dezvoltarea unor afaceri cu firme americane produce automat o schimbare în prioritățile geopolitice ale Washingtonului.

Interesul strategic american și interesele comerciale

Una dintre problemele identificate de Ștefan Popescu este tendința de a pune semnul egal între proiectele promovate de companii americane și politica strategică a Statelor Unite.

Ambasadele americane au, firesc, rolul de a promova interesele SUA, spune analistul. În jurul acestora există însă și companii, grupuri de lobby și foști oficiali care trec ulterior în mediul privat.

„Noi facem de foarte multe ori confuzia între anumite interese venite din partea unor firme, susținute de anumite grupări de lobby și interesul strategic american. Nu știm să separăm în România interesul strategic al statului american de aceste grupări”, afirmă Popescu. 

Tema este relevantă și pentru articolul WSJ. Investigația publicației americane privește mai larg activitatea lui Kimberly Guilfoyle în regiune și promovarea proiectelor de import de gaz natural lichefiat american prin Balcani. WSJ relatează și despre apropierea ambasadoarei de Christos Marafatsos, lobbyist al grupului grec Aktor, prezent la o serie de întâlniri oficiale.  

Întâlnirea de la București și Coridorul Vertical

Controversa a readus în atenție și o întâlnire din 31 martie, de la București. La aceasta au participat Kimberly Guilfoyle, Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, ministru al Energiei la acel moment, Florin Vlădică, consilier la Administrația Prezidențială, dar și alți oameni de afaceri. Sorin Grindeanu a declarat că discuțiile au vizat Coridorul Vertical de gaze și a calificat drept „pure fabulații” scenariile privind o eventuală discuție despre schimbarea Guvernului Bolojan.  

Ștefan Popescu spune că asemenea contacte între oficialii români și reprezentanți ai statelor cu care România dezvoltă proiecte comune sunt firești.

„Socializarea demnitarilor români cu oficiali ai Statelor Unite ale Americii și cu oficiali din toate țările lumii cu care România are interese de a dezvolta cooperarea nu poate fi decât binevenită”, spune analistul. 

 În cazul proiectelor energetice, criteriul ar trebui să rămână însă interesul economic și strategic al României.

„Important este să avem disponibilitatea de a asculta orice propunere, filtrând-o prin prisma intereselor românești de competitivitate și având ca reper interesul reciproc avantajos”, afirmă Popescu. 

Coridorul Vertical este promovat ca o rută care permite transportul gazelor din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina. Transgaz îl prezintă drept un instrument pentru diversificarea surselor și reducerea dependenței regionale de gazul rusesc.  

Ștefan Popescu invocă însă și schimbarea situației energetice a României odată cu exploatarea resurselor din Marea Neagră. El consideră că necesarul românesc de importuri va scădea puternic după 2027. Producția de gaze din proiectul Neptun Deep este programată să înceapă în 2027, potrivit Romgaz.  

Ar trebui Bucureștiul să ceară explicații Washingtonului?

Ștefan Popescu se arată rezervat față de ideea unei solicitări publice de clarificări adresate administrației americane.

„O asemenea mișcare ar înrăutăți lucrurile”, spune analistul. Acesta invocă sensibilitatea actualei administrații americane față de discursurile percepute drept antiamericane și relația apropiată a ambasadoarei din Grecia cu cercul politic din jurul actualei administrații din SUA. 

Ambasadoarea SUA în Grecia a fost logodită cu Donald Trump Jr. din 2020 până în 2024. Și este descrisă de presa americană drept o aliată apropiată a președintelui Donald Trump.

În opinia analistului Ștefan Popescu, controversa poate fi discutată, dar fără ca relația bilaterală să fie transformată într-un instrument de poziționare electorală.

Problema a intrat deja în confruntarea politică de la București. Siegfried Mureșan a afirmat că întâlnirile unor politicieni români cu ambasadoarea au „ceva aer de complot” și a cerut explicații. Deputaul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus și plângeri penale împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan. Cei vizați au respins acuzațiile sau interpretările privind o ingerință americană.

„Controversa a fost deja absorbită de conflictul politic intern”

Ștefan Popescu consideră că scandalul arată și o problemă mai veche. Lipsa unui consens suficient de solid între partide asupra marilor direcții de politică externă.

„A fost deja absorbită de conflictul politic intern. Tocmai pentru că noi nu avem o politică externă discutată de toate forțele politice, într-un mod matur. Iar asta este o responsabilitate a tuturor”, spune analistul. 

Contextul de securitate din jurul României ar necesita, în opinia sa, o cooperare mai mare între partide pe temele externe.

Popescu vorbește despre riscurile de securitate, dar și despre implicațiile economice ale actualului context regional și spune că asemenea teme „ar fi necesitat o cooperare transpartinică a tuturor forțelor politice”.

Riscul alimentării ideii că deciziile de la București se iau în exterior

Pentru Ștefan Popescu, una dintre întrebările importante ridicate de controversă ține de percepția publicului.

„Faptul că există toate aceste idei care circulă, că unii sunt mai apropiați de puterile europene, alții mai apropiați de puterea americană, accentuează și mai mult în rândul populației ideea că jocurile politice de la București nu au numai o bază internă”, afirmă analistul. 

Ștefan Popescu evită să speculeze asupra unei eventuale intervenții externe în schimbarea Guvernului Bolojan și subliniază că nu dispune de informații care să îi permită o asemenea concluzie, dar lansează o întrebare:

,,De ce o parte a populației consideră că există posibilitatea ca o intervenție externă în politica românească să determine anumite schimbări, anumite decizii?”

Diplomația se îndepărtează de vechile uzanțe

Comportamentul atribuit ambasadoarei americane trebuie privit și într-un context mai larg, spune Popescu. Conform analistului, diplomația actuală se raportează tot mai puțin la vechile uzanțe. Iar numirea unor persoane venite din afara corpului diplomatic a devenit mai vizibilă.

Analistul subliniază însă că fenomenul nu privește exclusiv Statele Unite și spune că România ar trebui să-și analizeze propriile alegeri în materie de politică externă.

„Se preferă personaje care nu au neapărat experiență diplomatică. Vin din zona corporativă sau din alte zone și, într-un fel, se califică la locul de muncă. Dar acest lucru nu caracterizează numai Statele Unite. Cred că este bine să ne uităm și în propria curte”, afirmă Ștefan Popescu. 

Din perspectiva sa, scandalul declarațiilor atribuite lui Kimberly Guilfoyle ar trebui să ofere încă un motiv pentru reevaluarea modului în care Bucureștiul își definește interesele și își gestionează una dintre cele mai importante relații externe.