Gazul american, Coridorul Vertical și căderea Guvernului Bolojan. Legăturile făcute de Wall Street Journal

Un fir subțire leagă, din noiembrie 2025 până în septembrie 2026, o serie de evenimente aparent disparate: un memorandum românesc pentru gaz american, un proiect regional numit Coridorul Vertical și demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, relatează Cotidianul.

Wall Street Journal scrie acum că ambasadoarea SUA în Grecia ar fi sugerat chiar ea existența unei legături între interesele energetice americane și căderea Executivului de la București.

Un memorandum semnat la Atena, fără urmări comerciale

Totul a pornit la reuniunea P-TEC, desfășurată la Atena, între 5 și 7 noiembrie 2025. Acolo, Transgaz și Nova Power & Gas au semnat un Memorandum de Înțelegere cu firma greacă Atlantic SEE LNG Trade. Obiectul memorandumului este o eventuală achiziție anuală de până la 1,4 milioane de tone de gaz natural lichefiat american.

Documentul nu reprezenta, însă, un contract obligatoriu. Ci doar intenția de a negocia unul, în termen de 3 luni de la semnare. Termenul a expirat la începutul lunii februarie 2026. Iar Nova Power & Gas a confirmat, potrivit HotNews, că memorandumul nu a produs niciun efect comercial concret.

Din partea română, la Atena participaseră vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan, și ministrul Alexandru Nazare. Aceştia s-au întâlnit cu oficiali americani de rang înalt. Printre ei erau secretarul Energiei, Chris Wright, și secretarul de Interne, Doug Burgum.

Fostul ministru al Energiei a cerut un acord interguvernamental

Bogdan Ivan a continuat demersurile pentru materializarea proiectului, chiar și după expirarea memorandumului. Într-o adresă citată de G4Media, el a menționat explicit data de 7 februarie 2026 drept termen-limită. Şi a cerut o strategie guvernamentală clară pentru relația energetică cu Statele Unite, inclusiv un posibil acord interguvernamental România-SUA pentru achiziția de gaz american.

Potrivit G4Media, gazul american fusese, între timp, refuzat de companiile private românești, în mare parte din cauza prețului. Ilie Bolojan nu a susținut ideea ca statul să se angajeze în astfel de achiziții, fără o justificare economică solidă a proiectului. Premierul demis criticase, de altfel, public, și fezabilitatea economică a altor investiții energetice, printre care proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești.

O cină la Isoletta, cu Grindeanu, Ivan și ambasadoarea SUA

În acest context a avut loc, pe 31 martie, o întâlnire la restaurantul Isoletta din București. Potrivit portalului Presa-Liberă, care a publicat și o înregistrare video, liderul PSD Sorin Grindeanu s-a întâlnit acolo cu Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia. La masă s-au mai aflat consilierul prezidențial Florin Vlădică și ministrul Energiei de la acea vreme, Bogdan Ivan.

Întrebat despre această întâlnire, Sorin Grindeanu a oferit o explicație pentru Cotidianul.

„Discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte care țin de coridorul vertical de gaze, o rută energetică strategică în care România poate avea un rol de tranzit important. De altfel, am văzut că acest lucru se regăsește și în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan. Restul aspectelor semnalate de dvs. sunt pure fabulații, care nu au făcut obiectul discuției”, a declarat Grindeanu.

Alte persoane prezente la întâlnirea de la Isoletta

Potrivit Presa-Liberă, la întâlnirea din 31 martie ar mai fi fost prezent Adrian Thiess. Aceste este cunoscut pentru rolul jucat în aducerea în România a unor figuri politice americane de prim rang.

Alături de el s-ar fi aflat și finul său, Adrian Gheorghe Rafael, dat în urmărire generală. Portalul mai relatează despre prezența, la o întâlnire anterioară, din februarie, a unei persoane condamnate definitiv și date în urmărire internațională.

 „Putem face asta oricărei țări dorim”, ar fi spus ambasadoarea

Potrivit unei investigații Wall Street Journal, preluată de Libertatea, Kimberly Guilfoyle ar fi făcut, la o altă cină, în martie, la Atena, o afirmație mult mai directă, în discuție cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou.

„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, ar fi spus Guilfoyle, referindu-se la posibilitatea înlăturării Guvernului Bolojan, potrivit persoanelor prezente la cină, citate de WSJ.

Ministrul grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot schimba un guvern ales democratic de cetățenii Greciei. Avocatul lui Guilfoyle contestă, însă, veridicitatea acestui schimb de replici. Iar publicația americană precizează că nu există, deocamdată, o confirmare independentă a conversației.

Un fost ambasador american, critic dur la adresa lui Bolojan

Tabloul complet include și poziția publică a fostului ambasador american în România, Adrian Zuckerman. Acesta a avut, la Antena 3, mai multe ieșiri critice la adresa lui Ilie Bolojan.

„Domnul Bolojan nu a putut să facă acest lucru și de aceea a ajuns la un punct unde celelalte partide au spus: nu, destul, ne trebuie altcineva. Nu ne place ce faci, și s-a terminat și uite că au votat împotriva lui”, a declarat Zuckerman, pe 18 iunie 2026.

Fostul diplomat a continuat cu o critică la adresa mai multor actori politici.

„Domnul Bolojan, UDMR și USR au votat «nu» la toate lucrurile astea, ceea ce e o mare greșeală. Sunt orgolii personale și impresia mea e că nu le pasă de poporul român. Trebuie un guvern aici (…) România e într-o criză economică în care nu a mai fost. E iresponsabil să blochezi un nou guvern”, a mai spus Zuckerman.

Ce dovedește, de fapt, ancheta WSJ

Publicația americană scrie că administrația Trump dorește ca statele din estul Europei să cumpere gaz american în valoare de miliarde de dolari, iar Kimberly Guilfoyle a promovat activ, în mai multe țări din regiune, proiecte precum Coridorul Vertical de Gaze, ruta prin care GNL american ajunge în Europa, prin Grecia, spre Bulgaria, România și mai departe.

Investigația nu demonstrează, însă, o legătură cauzală directă. Guvernul Bolojan a căzut, oficial, în urma unei moțiuni de cenzură, după retragerea PSD din coaliție și un vot comun al social-democraților cu AUR și alți parlamentari. Ceea ce arată dezvăluirea WSJ este, mai degrabă, contextul mai larg în care s-au petrecut aceste negocieri energetice, un episod care capătă altă greutate atunci când este privit prin prisma intereselor comerciale, nu doar ca o simplă declarație diplomatică.

România, verigă centrală într-un proiect energetic regional

Coridorul Vertical de Gaze este proiectul prin care gazul lichefiat american, descărcat la terminalul din Alexandroupolis, în Grecia, poate ajunge, prin Bulgaria și România, spre Ungaria, Slovacia și Ucraina.

Nu este o investiție americană unică, ci o infrastructură regională, dezvoltată de operatori naționali precum Transgaz și Bulgartransgaz, dar Washingtonul s-a implicat activ în promovarea ei, ca rută pentru exporturile proprii de gaz.

Legătura comercială concretă există deja: firma americană Venture Global a semnat, separat, un contract ferm cu Atlantic SEE LNG Trade, pentru livrarea a cel puțin 0,5-1 milion de tone de GNL pe an, timp de 20 de ani, începând din 2030. Riscul acestui contract rămâne, însă, în sarcina companiei grecești și a acționarilor săi, nu a statului român.