România importă conserve de fructe și legume în valoare de 650 de milioane de euro, deși are materie primă locală. Care este veriga slabă a lanțului de producție

Scăderea deficitului comercial este o veste bună, dar nu schimbă încă regulile jocului

După aproape un deceniu în care importurile de preparate din fructe și legume au crescut constant, anul 2025 a adus o premieră. Deficitul comercial al României pe acest segment a coborât la aproximativ 513 milioane de euro. Cu 8% mai puțin decât în anul anterior. Scăderea a fost determinată în principal de reducerea importurilor. Nu de o creștere spectaculoasă a exporturilor, însă reprezintă primul semnal că piața începe să se stabilizeze.

Chiar și așa, România continuă să importe anual produse în valoare de aproximativ 650 de milioane de euro din categoria conservelor și preparatelor din fructe și legume. În spatele acestor cifre se află o provocare mai profundă: capacitatea industriei românești de a transforma materia primă locală în produse cu valoare adăugată.

Pentru Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex Topoloveni și creatoarea Magiunului de Topoloveni, viitorul industriei nu depinde doar de investiții sau de piață. Ci și de schimbările sociale și economice care au modificat felul în care românii produc și consumă alimente.

Industria nu înlocuiește tradiția. Completează ceea ce timpul nu mai permite

Deși tradiția conservelor pregătite în gospodărie rămâne puternică, mai ales în mediul rural și în familiile care păstrează legături strânse cu satul, realitatea din marile orașe s-a schimbat radical.

Bibiana Stanciulov spune că industria nu concurează cu borcanele făcute acasă. Ci încearcă să răspundă unui stil de viață complet diferit. „În urban doamnele nu mai au timpul necesar pentru bucătărie, nu mai au ingredientele ieftine pe care le au cele din rural din propria gospodărie și, de multe ori, nu au preluat rețetele mamelor sau bunicilor.”

La toate acestea se adaugă și schimbările legate de locuire. „Majoritatea nu au bucătăria adecvată ca spațiu și utilități.”

În opinia sa, și mediul rural s-a schimbat profund. „În mediul rural au rămas puține gospodării.”

Aceste transformări explică de ce industria conservelor continuă să se dezvolte chiar și într-o țară în care tradiția preparării alimentelor pentru iarnă nu a dispărut. Nu este vorba despre abandonarea obiceiurilor, ci despre adaptarea lor la ritmul actual de viață.

Fără fermieri nu există procesare

Dacă pentru consumatori provocarea este timpul, pentru industrie cea mai mare provocare rămâne materia primă.

Bibiana Stanciulov spune că succesul unui produs procesat începe în livadă și în câmp. „Furnizorii de legume și fructe sunt aproximativ aceiași de la început, din 2001.” Relațiile construite în timp au devenit esențiale într-un sector în care producția agricolă este puternic influențată de climă și de costurile tot mai ridicate.

În opinia sa, situația fermierilor este chiar mai dificilă decât cea a procesatorilor. „Pentru ei situația este și mai gravă, deoarece au producție sezonieră cu care retailul nu este de acord. Condițiile economice de a o obține sunt foarte dificile, iar costul de producție este mai mare decât la produsele din import.”

Această realitate explică de ce România continuă să importe cantități importante de preparate, în ciuda potențialului agricol pe care îl are.

Datele Institutului Național de Statistică și ale Ministerului Agriculturii arată că una dintre marile vulnerabilități ale sectorului rămâne capacitatea redusă de procesare. În anii cu producții bune, o parte din fructele și legumele românești nu reușesc să fie valorificate superior, în timp ce rafturile magazinelor sunt ocupate de produse fabricate în alte state.

Calitatea poate deveni principalul avantaj competitiv

Într-o piață dominată de presiunea prețului, Bibiana Stanciulov crede că diferența o va face tot mai mult calitatea. „În urban crește apetitul pentru nutriție și pentru alimente sănătoase, pe care le pot cumpăra cei cu venituri peste medie.”

În același timp însă, spune ea, o mare parte din piață continuă să fie dominată de produse ieftine. „Produsele ieftine, cu mulți conservanți, predomină retailul, de unde cumpără cei cu venituri mici.”

Tendința este susținută și de evoluția legislației europene. Din iunie 2026 au intrat în aplicare noile prevederi ale Directivei (UE) 2024/1438, care majorează conținutul minim de fructe pentru gemuri și gemurile extra și urmăresc o informare mai clară a consumatorilor. Scopul este stimularea reformulării produselor și orientarea pieței către alimente cu o compoziție mai apropiată de materia primă.

Pentru producătorii care au construit branduri în jurul calității, schimbarea poate reprezenta o oportunitate importantă.

Viitorul industriei depinde și de educația consumatorului

Din perspectiva Bibianei Stanciulov, următorii ani nu vor fi definiți doar de investiții în fabrici sau de extinderea capacităților de procesare.

La fel de importantă este schimbarea modului în care oamenii aleg alimentele. „Calitatea alimentului din farfurie va câștiga.”

În opinia sa, România are încă nevoie de mai multă educație nutrițională și de o implicare mai puternică a comunității medicale și științifice. „Lipsește încă educația nutrițională – puțin și bun – și un avertisment mai dur din zona științifică și medicală referitor la relația dintre boală și «farfurie».”

Mesajul este unul care depășește industria conservelor. Într-o piață în care consumatorii citesc tot mai atent etichetele și caută produse cu liste scurte de ingrediente, avantajul competitiv nu va mai fi dat exclusiv de preț. Ci și de încrederea pe care un brand reușește să o construiască.