Prima veste bună după un deceniu. Deficitul României la preparatele din fructe și legume a scăzut la 513 mil euro, dar dependența de importuri rămâne

Prima veste bună după un deceniu. Deficitul României la preparatele din fructe și legume a scăzut la 513 mil euro, dar dependența de importuri rămâne
Imagine Deficitul la conserve și preparate din fructe scade. Sursa foto: Pexels
După aproape zece ani în care deficitul comercial al României la preparatele din fructe și legume a crescut constant, anul 2025 a adus o schimbare de direcție. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), deficitul comercial pe această categorie a coborât la 513 milioane de euro. Cu aproximativ 8% mai puțin decât în anul precedent.

Este prima reducere consemnată în ultimul deceniu. Totuși, vestea bună trebuie privită cu prudență. Scăderea nu a fost determinată de o creștere spectaculoasă a exporturilor sau de o dezvoltare accelerată a industriei românești de procesare, ci în principal de diminuarea importurilor, pe fondul unui consum mai redus.

Importurile au făcut pasul înapoi, nu exporturile înainte

În 2025, România a importat preparate din fructe și legume în valoare de aproximativ 650 de milioane de euro. Cu circa 5% mai puțin decât în anul anterior. Exporturile au rămas relativ stabile, depășind 130 de milioane de euro. Dar nu au fost suficiente pentru a schimba în mod semnificativ balanța comercială.

Cu alte cuvinte, deficitul s-a redus deoarece au intrat mai puține produse din import. Nu pentru că producătorii români au câștigat rapid cote de piață în țară sau în străinătate.

Chiar și în aceste condiții, România continuă să importe de aproape cinci ori mai multe preparate din fructe și legume decât exportă.

Conservele și legumele congelate rămân printre cele mai importate produse

Categoria preparatelor din fructe și legume include o gamă foarte largă de produse: conserve de legume, bulion și pastă de tomate, murături, compoturi, gemuri, dulcețuri, legume congelate, fructe congelate, piureuri și alte produse procesate.

Potrivit datelor statistice, legumele preparate și congelate reprezintă cea mai importantă componentă a importurilor. Ele însumează peste 40% din valoarea totală a acestei categorii. O pondere importantă o au și preparatele din fructe – inclusiv compoturile, piureurile și fructele conservate sau congelate.

Pe rafturile magazinelor se regăsesc frecvent produse provenite din alte state europene sau din afara Uniunii Europene. Cum ar fi mazăre congelată din Polonia, spanac și conopidă ambalate în Belgia. Dar și bulion obținut din concentrat de tomate importat.

Aceste produse completează oferta disponibilă pentru consumatori, însă contribuie și la menținerea unui deficit comercial ridicat.

Procesarea rămâne veriga slabă

Datele comerciale reflectă o realitate cunoscută de mai mulți ani. România produce cantități importante de fructe și legume. Însă o parte semnificativă a acestora nu este valorificată prin procesare internă.

În perioadele de vârf ale sezonului agricol apar frecvent situații în care oferta de materie primă depășește capacitatea de preluare a fabricilor. În lipsa unor unități moderne de procesare și a unor lanțuri logistice bine dezvoltate, o parte din producție ajunge să fie comercializată ca materie prima. În timp ce rafturile magazinelor sunt alimentate cu produse procesate provenite din import.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că dezvoltarea capacităților de procesare reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru reducerea dependenței de importuri și creșterea valorii adăugate generate în agricultura românească.

În ultimii ani au fost lansate programe de finanțare dedicate industriei alimentare, inclusiv prin schema INVESTALIM, însă efectele acestor investiții vor deveni vizibile doar în următorii ani.

În lipsa unor investiții consistente în procesare, depozitare și valorificarea producției agricole interne, reducerea deficitului comercial riscă să rămână doar o corecție punctuală, nu începutul unei schimbări structurale.

Adevărata provocare rămâne transformarea unei părți cât mai mari din fructele și legumele produse în România în conserve, gemuri, bulion, compoturi sau produse congelate fabricate local, capabile să concureze atât pe piața internă, cât și la export.

0 comentarii Comentarii