Pleacă să înveți, întoarce-te să construiești, vino să investești! O formulă de succes pentru județul Neamț

Neamțul nu vine la București doar să se prezinte, ci să facă următoarea mișcare. Obiectivul este mai ambițios decât promovarea unor resurse locale: construirea unor relații care pot deveni parteneriate, contracte și investiții, dar și prezentarea unui județ care are nevoie să transforme avantajele existente în valoare economică durabilă.

Provocarea este semnificativă. Neamțul concentrează aproximativ 2,5% din populația României, dar contribuie cu numai 1,4% la produsul intern brut. Potrivit estimărilor prezentate de Bogdan Pușcașu, reprezentant al Clusterului „Produs în Neamț”, PIB-ul pe locuitor se situează la aproximativ 55–60% din media națională, medie influențată puternic de rezultatele Bucureștiului și ale județului Ilfov.

Diferența dintre ponderea demografică și contribuția economică nu este doar o statistică. Ea arată că resursele umane ale județului nu se transformă în aceeași măsură în valoare adăugată. Neamțul are oameni, experiență industrială, materii prime și întreprinderi care au reușit să crească, însă economia sa nu a recuperat suficient din decalajul față de regiunile mai dinamice.

O bază solidă

După 1990, dispariția sau restrângerea unor mari capacități industriale, inclusiv din chimie, celuloză și fibre sintetice, a lăsat în urmă un gol economic care nu a fost compensat integral de investiții noi. Neamțul a păstrat o bază de producție, dar nu a atras același volum de capital și investiții străine ca alte centre regionale, precum Iașiul. 

Pentru Bogdan Pușcașu, întrebarea nu este dacă județul dispune de resurse, ci cum le poate reuni într-o ofertă economică mai convingătoare. Iar răspunsul presupune atât atragerea investitorilor din exterior, cât și sprijinirea antreprenorilor care pot dezvolta companii pornind chiar din Neamț. A grupat, astfel o serie de avantaje ale județului.

„Surplus de energie electrică (datorită amenajărilor hidrotehnice de pe Bistrița), resurse importante pentru constructii și autostrăzi (lemnul și cimentul produs în Neamț, unități de agregate minerale numeroase adică apropiere de sursă), potentialul turistic natural și antropic (să amintim aici doar de un singur munte, dar cu ce notorietate – Ceahlaul și de „marea dintre munți” adică Lacul Izvorul Muntelui, cel mai mare lac artificial din România, cu o lungime de peste 40 de km, de parcurile naționale de o diversitate și sălbăticie la care multe țări din lume nici nu viseează, etc)” a enumerat Pușcașu. 

Incubator de afaceri

Prezența fizică și online a unui un incubator de afaceri și spațiu de coworking din Piatra-Neamț, dezvoltat initial împreună cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est este un alt atu important.

„Rubik Hub are astăzi un portofoliu de peste 900 de co-fondatori, peste 600 de startup-uri care au atras un capital de peste 75 mil. euro, peste 370 de mentori și peste 4.000 de studenți care au participat la programele de antreprenoriat și digitalizare, cum ar fi RubikGarage sau RubikEDU și în luna mai a câștigat, prin vot public, titlul de „Cel mai bun spațiu de coworking la nivel global” în cadrul competiției Global Startup Awards, după ce a fost remarcat de un juriu format din experți din peste 154 de țări” a subliniat reprezentantul „Produs de Neamț”.

Antreprenoriatul inovator, o cale de a depăși limitele pieței locale

Dezvoltarea economică nu trebuie să se bazeze exclusiv pe atragerea unor fabrici mari. Un județ poate recupera o parte din decalaj și prin companii care creează produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, folosesc tehnologia și vând pe piețe internaționale.

Aceasta este una dintre direcțiile promovate de Vlad Gliga, fondatorul și CEO-ul Rubik Hub, organizație care lucrează cu antreprenori aflați în diferite etape ale construirii unei afaceri. În această perspectivă, o companie de tehnologie poate fi dezvoltată în Piatra-Neamț și poate avea clienți în Germania, Italia sau Statele Unite. Dimensiunea pieței locale nu mai reprezintă o limitare decisivă atunci când produsul răspunde unei nevoi reale și poate concura internațional.

Pentru ca asemenea companii să apară, însă, ideile au nevoie de mai mult decât entuziasm. Educația antreprenorială, mentoratul, accesul la finanțare și conectarea la piețe sunt componente ale unui ecosistem care trebuie construit în timp. Înființat în 2017, Rubik Hub a acordat atenție relației cu liceele și universitățile, mergând în instituții de învățământ pentru a le prezenta tinerilor posibilitatea de a-și construi propriile afaceri.

O idee și un business

Programul Rubik Hub Start se adresează celor care au o idee și vor să înțeleagă cum o pot transforma într-un business. Atelierele și întâlnirile cu antreprenori îi ajută să evalueze ideea, să identifice o nevoie reală, să înțeleagă primii pași și să descopere dificultățile care apar între intenție și o companie funcțională.

„De-a lungul anilor, am adus aici mentori, antreprenori și investitori din România, din Europa și din alte regiuni ale lumii. Am creat contexte în care fondatorii pot învăța de la oameni care au trecut deja prin provocările construirii unei companii și pot stabili relații care să îi ajute să se dezvolte. (…) Aceste experiențe arată că există interes pentru un loc în care oamenii pot lucra, se pot conecta și pot avea parte de un alt ritm de viață” a sublinat Vlad Gliga. 

Bogdan Pușcașu privește această infrastructură antreprenorială ca pe o resursă care trebuie conectată la economia mai largă a județului. Nu este suficient să existe startup-uri sau programe de mentorat; este nevoie ca acestea să se întâlnească cu firmele tradiționale, cu investitorii, cu instituțiile de învățământ și cu administrația. Digitalizarea poate crește productivitatea companiilor existente, iar tehnologia poate ajuta întreprinderile locale să își găsească furnizori și clienți dincolo de piața regională.

Ce poate oferi Neamțul unui investitor

În argumentarul pentru atragerea capitalului, Neamțul dispune de avantaje concrete: costuri de operare mai accesibile decât în unele mari centre urbane, tradiție industrială, terenuri și spații disponibile, resurse forestiere și minerale, potențial în industria mobilei, agricultură ecologică și turism.

Județul are, de asemenea, resurse energetice, inclusiv producție hidroenergetică pe Bistrița, și o bază de companii cu experiență în domenii precum textilele, prelucrarea lemnului, materialele de construcții și mecanica. Aceste avantaje pot deveni argumente de investiție dacă sunt însoțite de informații clare, infrastructură adecvată și capacitatea de a răspunde rapid cererilor venite din partea companiilor.

„Prin POR 2014–2020 au fost finanțate în Neamț zeci de microîntreprinderi și investiții mai mari în producție. Pentru perioada 2021–2027, logica s-a schimbat. Nu mai finanțăm doar utilaje, ci și trecerea la modele de afaceri mai curate și mai profitabile. PIMTAB, tot din Piatra Neamț, a semnat în iunie anul acesta un proiect de peste 10 milioane de lei, din care aproape 5 milioane nerambursabili. Cu acești bani, firma lansează producția de carporturi fotovoltaice. Ținta asumată este ca firma să folosească cu cel puțin 30% mai multe materii prime secundare și să genereze cu cel puțin 60% mai puține deșeuri” a exemplificat Vasle Asandei, directorul ADR Nord-Este aportul finanțărilor din zonă.

Spre Europa de Est

Unele firme locale s-au extins în Europa de Est, au atras capital străin sau au încheiat parteneriate pentru transfer de tehnologie. Alte companii dezvoltă produse din domenii precum energia fotovoltaică, infrastructura de încărcare pentru vehicule electrice, electronica, securitatea și sistemele inteligente pentru locuințe. În anumite nișe industriale, firme din județ au ajuns să producă o parte importantă din oferta națională.

Aceste exemple nu înseamnă că obstacolele au dispărut. Dimpotrivă, pentru investitorii care analizează județul, conectivitatea, disponibilitatea forței de muncă specializate, accesul la terenuri pregătite pentru construcție și predictibilitatea administrativă pot cântări mai mult decât avantajele generale.

Invest in Neamtz

Un investitor trebuie să știe ce poate construi, unde, în cât timp, cu ce costuri și în ce condiții poate obține autorizațiile. Dacă informațiile sunt incomplete sau răspunsurile întârzie, interesul poate dispărea înainte de a se transforma într-un proiect.

„Lipsa investițiilor e o consecinta a unor puncte slabe, investitorii aleg locațiile după conectivitate, forță de muncă calificată, facilități, parcuri pregătite. La noi acestea au cam lipsit și atunci investițiile nu sunt la nivelul la care ar putea fi. Ca să nu mai vorbim de ISD, unde nu ne putem compara nici măcar cu Iașul. În ce priveste promovarea, cea pentru investitori este una specializată, înseamnă să participi la targuri de investitii cu o ofertă convingătoare (și multe alte lucruri), iar Clusterul are o inițiativă în acest sens: o platformă online dedicata investitorilor – Invest in Neamtz”, este propunerea lui Pușcașu. O ofertă credibilă presupune prezentarea transparentă atât a avantajelor, cât și a limitărilor, împreună cu soluțiile prin care acestea pot fi depășite.

Plecarea la studii, începutul unei întoarceri

Dezvoltarea economică se leagă direct de capacitatea județului de a-și păstra oamenii și de a le oferi motive să revină. Vlad Gliga consideră că tinerii nu trebuie descurajați să plece la studii sau să acumuleze experiență în alte centre. Contactul cu universități, companii și ecosisteme diferite le poate dezvolta competențele și le poate lărgi perspectiva.

Problema apare atunci când întoarcerea nu mai reprezintă o opțiune profesională viabilă. Pentru ca un absolvent să aleagă Neamțul, este nevoie de companii care oferă perspective de creștere, de acces la tehnologie și finanțare, dar și de servicii medicale, educație și un mediu în care o familie să își poată construi viitorul.

Pușcașu atrage atenția asupra unui alt risc: județul se află încă într-o poziție relativ favorabilă prin dimensiunea populației de vârstă activă, clasându-se pe locul 16 la nivel național, dar scăderea natalității, migrația și îmbătrânirea populației pot schimba această situație în următorii 10–15 ani. Depopularea și dificultățile din educație, inclusiv analfabetismul funcțional, afectează atât dezvoltarea companiilor, cât și capacitatea comunității de a se adapta.

Motive reale să se întoarcă

„Nu cred că trebuie să îi încurajăm pe tineri să nu plece. Dimpotrivă, este important să aibă acces la universități bune, să descopere alte culturi, să lucreze în medii diferite și să vadă cum funcționează lucrurile în alte ecosisteme. Experiențele acestea îi ajută să își dezvolte competențele, să își formeze o perspectivă mai largă și să descopere oportunități pe care poate nu le-ar fi văzut dacă ar fi rămas tot timpul în același loc.

Provocarea este să le oferim motive reale să se întoarcă, dacă își doresc acest lucru, sau să aleagă Neamțul încă de la început. Pentru un tânăr care vrea să construiască o companie, contează accesul la educație, mentori, finanțare și o comunitate antreprenorială. Contează și faptul că poate dezvolta o afacere pentru o piață internațională fără să fie obligat să își mute întreaga viață într-un oraș foarte scump. Costurile mai accesibile și calitatea vieții pot fi avantaje reale, dacă sunt însoțite de oportunități profesionale” a poinat Vlad Gliga, CEO Rubik Hub.

De aceea, antreprenoriatul, educația și investițiile nu pot fi tratate ca domenii separate. O economie în care firmele cresc și creează locuri de muncă mai productive poate oferi tinerilor alternative reale la plecarea definitivă. Iar oamenii care au acumulat experiență în alte părți pot reveni nu doar ca angajați, ci și ca fondatori, investitori sau parteneri pentru companiile locale.

Neamțul, următoarea mișcare

Gala Neamț – The Next Move este un prim pas pentru a aduce această discuție în fața comunității de afaceri din București. Organizatorii își propun să pună în contact antreprenori cu experiență, investitori, producători și reprezentanți ai instituțiilor, astfel încât prezentarea județului să se transforme în conversații concrete despre terenuri, proiecte, furnizori, parteneriate și piețe noi.

În fond, dezvoltarea nu poate fi măsurată doar prin numărul celor care participă la un eveniment. Contează cine se întâlnește, ce oportunități identifică și ce relații continuă după încheierea galei. Pentru un producător mic, o conexiune nouă poate deschide accesul la un distribuitor sau la o piață pe care nu ar fi putut să o abordeze singur. Pentru un investitor, întâlnirea poate reprezenta începutul unei analize de amplasament sau al unei colaborări cu furnizori locali.

Pe 29 octombrie, la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, Neamț – The Next Move îi invită pe antreprenori, investitori și parteneri de dezvoltare să descopere județul dincolo de potențialul său declarat. Următorul pas este să transforme întâlnirea în proiecte: să caute oportunități, să construiască parteneriate și să investească într-o economie care are nevoie de capital, competențe și viziune. Neamțul nu trebuie să copieze marile centre economice, ci să își valorifice resursele și oamenii, conectându-i la piețe mai mari.