Ratingul României, sub lupa Fitch. Adrian Negrescu: „Mesajul privind datoria publică va conta mai mult decât simpla treaptă de rating”

Consultantul financiar Adrian Negrescu avertizează într-o postare pe Facebook că, deși atenția este concentrată asupra verdictului propriu-zis, explicațiile care vor însoți decizia vor avea un impact chiar mai mare asupra percepției investitorilor.

„Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale”, arată Negrescu.

Criza politică a schimbat percepția agențiilor de rating

Potrivit consultantului, în ultimele săptămâni riscul unei retrogradări a crescut pe fondul prelungirii incertitudinii politice. „Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut”, explică acesta.

Posibilitatea alegerilor anticipate și lipsa unei perspective politice clare sunt elemente care ridică semne de întrebare în privința respectării angajamentelor fiscale asumate de România.

Deficitul s-a îmbunătățit, dar datoria publică rămâne principala preocupare

Negrescu subliniază că execuția bugetară din primul semestru a transmis un semnal pozitiv, însă agențiile de rating analizează dacă această evoluție poate fi susținută și în perioada următoare. „Deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului. Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat, iar reducerea investițiilor finanțate național a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii”, afirmă consultantul.

Adevărata problemă o reprezintă evoluția datoriei publice, care depășește traiectoria estimată în planul fiscal convenit cu instituțiile europene.

Legea salarizării și promisiunile fiscale, motive suplimentare de îngrijorare

Analiza lui Adrian Negrescu indică și alte riscuri urmărite de marile agenții de rating, între care proiectul noii legi a salarizării din sectorul public și discuțiile privind reducerea unor taxe. „Dacă legea salarizării va fi adoptată în forma discutată public, aceasta ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027. Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare, ceea ce riscă să facă ținta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody’s și S&P privesc cu atenție și îngrijorare la acest potențial derapaj financiar, la fel cum percep și discuțiile privind reducerea taxelor fără studii de impact”, susține acesta.

Mai multe scenarii posibile

Fitch are la dispoziție mai multe variante, de la menținerea actualului rating BBB- cu perspectivă negativă până la retrogradarea în categoria BB+, existând inclusiv posibilitatea ca agenția să amâne o decizie mai dură dacă va considera că evoluțiile bugetare din primul semestru și stabilitatea piețelor justifică o perioadă suplimentară de monitorizare.

Negrescu avertizează însă că o eventuală retrogradare ar putea avea efecte în lanț asupra percepției investitorilor și asupra deciziilor celorlalte mari agenții de rating. „O eventuală decizie de retrogradare la junk nu ar scoate automat România din toți indicii investment-grade, însă ar crește riscul ca S&P sau Moody’s să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic”, punctează consultantul financiar.