Turismul românesc a avut un 2026 dificil, cu mai puțini turiști și costuri mai mari. Industria așteaptă redresarea în 2027

Turismul românesc intră în toamna lui 2026 cu o problemă care nu mai poate fi ascunsă în spatele cifrelor generale de creștere a infrastructurii. Hotelurile, pensiunile și ceilalți operatori se confruntă cu scăderi de venituri, în timp ce numărul sosirilor turistice s-a redus în prima jumătate a anului.

În primele șase luni, numărul sosirilor turistice a scăzut cu 4,1%, până la aproximativ 5,55 milioane. În același timp, capacitatea de cazare a crescut cu aproape 30% între 2020 și 2025. Pentru 2027, o parte importantă a operatorilor speră la stabilizare sau redresare. Industria cere însă predictibilitate fiscală, acces mai bun la finanțare, promovarea României și dezvoltarea turismului de incoming.

Datele din ediția 2026 a Cartei Albe a Turismului din România arată că 76,4% dintre operatorii chestionați au raportat venituri mai mici. Este un element important pentru un sector în care investițiile au continuat să crească.

76,4% dintre operatori au raportat venituri mai mici

Cea mai puternică cifră din raport privește veniturile. Din rândul operatorilor incluși în cercetare, 76,4% au declarat că au înregistrat scăderi în prima parte a anului 2026. Situația este severă pentru aproape jumătate dintre respondenți. 49,5% au raportat diminuări ale veniturilor de peste 20%. Alți 15,7% au indicat scăderi de aproximativ 10%, iar 11,2% au vorbit despre reduceri de circa 5%. Cifrele descriu astfel o presiune financiară care depășește cazul unor operatori izolați.

Pentru o parte importantă a industriei, problema este legată de costurile de funcționare, de fiscalitate și de dificultatea de a atrage și păstra turiștii.

Mai puțini turiști în prima jumătate a anului

Scăderea veniturilor este însoțită de reducerea numărului de sosiri. După o creștere de 3% în 2024, când România a înregistrat 5,78 milioane de sosiri, anul 2025 a adus o stagnare. Au fost consemnate 5,79 milioane de sosiri. În primele șase luni din 2026, numărul acestora a scăzut cu 4,1%, la aproximativ 5,55 milioane.

Scăderea este cu atât mai relevantă cu cât România și-a extins între timp infrastructura turistică.

România are mai multe locuri de cazare, dar nu suficient de mulți clienți. Capacitatea națională de cazare a crescut cu aproape 30% între 2020 și 2025.În prezent, România are peste 464.000 de locuri de cazare, potrivit datelor din Carta Albă a Turismului. Distribuția lor rămâne însă dezechilibrată.

Constanța concentrează aproximativ un sfert din infrastructura națională. Alte zone importante sunt Brașovul și Bucureștiul.

Turismul românesc rămâne concentrat în segmentul mediu

Carta Albă arată și profilul ofertei existente. 37,7% dintre unitățile analizate practică tarife medii cuprinse între 210 și 300 de lei. Aproape 59% dintre operatori oferă pachete care includ micul dejun. În funcție de tipul călătoriei, turismul de agrement reprezintă 46% din fluxuri. Este urmat de turismul de afaceri, cu 21,8%, și de turismul rural, cu 13,8%.

Datele arată o industrie în care oferta este diversă, dar încă puternic dependentă de piața internă.

Fidelizarea turiștilor este o problemă care nu se rezolvă doar prin preț. Un turist care vine o singură dată nu construiește singur un business stabil. Potrivit studiului, peste 60% dintre operatori au o rată de revenire a clienților de cel mult 40%. Asta înseamnă că fidelizarea devine una dintre marile provocări ale industriei. Un turist trebuie convins nu doar să vină în România, ci și să revină. Iar revenirea nu se obține numai prin reduceri. Ea ține de calitatea serviciilor, de experiența oferită, de infrastructură, de accesibilitate și de felul în care o destinație este prezentată.

Într-o piață turistică internațională tot mai competitivă, România are nevoie de produse care să transforme o vizită într-o dorință de întoarcere.

Voucherele de vacanță și accesul la finanțări rămân importante pentru operatori

În acest context, voucherele de vacanță sunt considerate de operatorii chestionați una dintre cele mai eficiente măsuri de sprijin. 48,1% dintre respondenți le indică drept instrumentul cu cel mai mare impact pozitiv asupra activității. 17,3% apreciază impactul pozitiv al cotei reduse de TVA.

Pentru industrie, aceste instrumente înseamnă mai mult decât un avantaj contabil. Ele pot direcționa consumul către servicii turistice interne și pot susține afacerile locale.

Florin Jianu, președintele IMM România, a cerut menținerea stimulentelor eficiente și acces mai bun la fonduri europene pentru modernizare și digitalizare.

Costurile și fiscalitatea apasă asupra industriei. Operatorii au indicat printre principalele probleme instabilitatea fiscală, creșterea costurilor operaționale și sprijinul public insuficient. În plus, peste 80% dintre companiile analizate se bazează exclusiv pe autofinanțare. Doar 29,9% au accesat credite bancare, iar 27% au accesat fonduri europene.

Pentru o industrie dependentă de investiții permanente, accesul la finanțare devine esențial. Hotelurile și pensiunile trebuie renovate. Serviciile trebuie digitalizate. Infrastructura trebuie modernizată. Toate acestea costă, iar într-un an în care veniturile scad, posibilitatea de a investi devine mai dificilă.

2027, anul în care industria speră la stabilizare. România are nevoie de mai mulți turiști străini

În ciuda rezultatelor slabe din 2026, perspectiva pentru anul următor nu este una exclusiv pesimistă. Aproape jumătate dintre operatorii chestionați se așteaptă la o stabilizare sau la o îmbunătățire a activității în 2027. Această așteptare nu reprezintă însă o garanție. Ea depinde de evoluția economiei, de politica fiscală și de capacitatea României de a atrage turiști.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, a vorbit despre nevoia ca România să creeze mai multe motive pentru care turiștii să vină, să rămână mai mult și să cheltuiască mai mult. Una dintre direcțiile anunțate este dezvoltarea turismului de incoming.

Turismul românesc nu își poate construi întreaga strategie pe consumul intern. Potențialul de creștere se află și în atragerea turiștilor străini. Pentru aceasta, România are nevoie de promovare coerentă și de o strategie națională de destinație.

Ministerul de resort lucrează la înființarea unei Organizații de Management al Destinației la nivel național. Obiectivul declarat este ca până la sfârșitul lui 2026 să fie stabilită o soluție de politică publică, iar din 2027 să înceapă operaționalizarea. Ținta anunțată este existența unei structuri naționale funcționale începând din 2028. Este o perspectivă care mută discuția de la supraviețuirea unui sezon la construcția unei strategii.

Turismul e și cu motive, nu doar cu camere

România are munți, litoral, Delta Dunării, sate tradiționale, orașe istorice și un patrimoniu cultural important. Problema nu este doar existența acestor resurse. Problema este felul în care sunt transformate în experiențe turistice coerente. Un turist străin nu cumpără doar o cameră, ci o poveste despre locul în care merge. El vrea să știe ce poate vedea, ce poate face, cât timp merită să rămână și de ce ar trebui să se întoarcă. De aceea, turismul românesc are nevoie de produse turistice mai bune, de servicii competitive și de o promovare care să vândă experiența, nu doar destinația.

Evenimentele și festivalurile pot avea și ele un rol important. Florin Jianu a subliniat că acestea pot atrage vizitatori, pot susține afacerile locale și pot consolida identitatea turistică a regiunilor.