Gazele din Marea Neagră, cumpărate de stat pe șapte ani. Victor Ponta cere explicații despre acordul cu OMV Petrom

Gazele din Neptun Deep au ajuns în centrul unei noi dispute politice. Victor Ponta acuză Guvernul că a acceptat condiții favorabile companiei OMV Petrom. În paralel, documentele oficiale arată existența unei oferte pentru aproape 50 TWh de gaze. Statul român și-a exercitat dreptul de preempțiune. Parlamentul a adoptat apoi o lege care permite finanțarea achiziției. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei apariții la România TV.

Victor Ponta acuză Guvernul în cazul gazelor din Neptun Deep

Fostul premier Victor Ponta a criticat public modul în care Guvernul a gestionat achiziția gazelor din Marea Neagră. Ponta susține că Executivul ar fi încheiat un acord pe șapte ani cu OMV Petrom. El contestă în special mecanismul prin care prețul gazelor ar fi fost stabilit pentru întreaga perioadă.

În declarațiile sale, fostul premier pune sub semnul întrebării lipsa unei comunicări publice mai ample despre înțelegere. Afirmațiile sale apar într-un moment în care documentele privind achiziția au început să ofere mai multe detalii despre operațiune.

Ce prevede oferta OMV Petrom

Documentele publice indică faptul că OMV Petrom a transmis statului o ofertă la 8 mai 2026. Oferta vizează 49,9 TWh de gaze naturale. Cantitatea este echivalentă cu 49,9 milioane MWh.

Prețul indicat în documentele citate este de 48,752 euro/MWh. La cursul utilizat în fundamentarea bugetară, rezultă o valoare de aproximativ 2,43 miliarde de euro pentru șapte ani. Calculul nu include TVA și accize. În lei, suma estimată ajunge la aproximativ 12,79 miliarde de lei.

Oferta privește gaze care urmează să fie produse în cadrul proiectului Neptun Deep. Proiectul este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz în Marea Neagră.

Statul și-a exercitat dreptul de preempțiune

România nu a intrat în această operațiune doar printr-o negociere comercială obișnuită. Guvernul, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, și-a exercitat dreptul de preempțiune prevăzut de legislația offshore.

Demersul a vizat o cantitate de aproximativ 5 miliarde de metri cubi de gaze. Livrările sunt prevăzute pe o perioadă de șapte ani, începând cu 2028. Prin exercitarea preempțiunii, statul a transmis că dorește să cumpere cantitatea oferită de OMV Petrom.

Prețul de 48,752 euro/MWh, punctul sensibil al operațiunii

Nivelul prețului este una dintre principalele teme ale controversei. Oferta OMV Petrom indică 48,752 euro/MWh. La cursul de 5,2581 lei pentru un euro, rezultă peste 256 de lei/MWh. Această valoare este comparată în dezbaterea publică cu prețul reglementat de 120 lei/MWh aplicabil anumitor cantități de gaze destinate populației și producătorilor de energie termică.

Comparația trebuie însă făcută cu atenție. Cele două valori nu reprezintă același tip de preț și nu se aplică în aceleași condiții. Prețul de 120 lei/MWh este unul reglementat pentru anumite categorii de consum. Oferta OMV Petrom se referă la gazele din Neptun Deep și la un mecanism contractual distinct.

De unde apar cele aproape 2,5 miliarde de euro

Pentru achiziția gazelor, ANRSPS are nevoie de o suplimentare semnificativă a resurselor bugetare. Documentele legislative estimează necesarul la aproximativ 2,43 miliarde de euro. În lei, suma este de circa 12,79 miliarde, fără TVA și accize.

Problema este cu atât mai importantă cu cât bugetul inițial al ANRSPS nu acoperea o asemenea operațiune. De aici a apărut necesitatea unei intervenții legislative. Parlamentul a adoptat Legea nr. 171 din 5 august 2026. Actul normativ permite stabilirea resurselor necesare pentru achiziția gazelor offshore.

Legea a fost adoptată rapid în Parlament

Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat la sfârșitul lunii iulie. Inițiatorii au fost senatorii PNL Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. Ulterior, proiectului i s-a alăturat și președintele Senatului, Mircea Abrudean.

Senatul a adoptat proiectul cu 115 voturi favorabile din 126 de senatori prezenți. Au fost opt voturi împotrivă și două abțineri. Camera Deputaților a adoptat proiectul pe 31 iulie. Legea a fost promulgată pe 5 august și publicată în Monitorul Oficial.

Ce contestă, de fapt, Victor Ponta

Critica lui Victor Ponta vizează în primul rând prețul și durata achiziției. Fostul premier consideră problematic faptul că statul ar cumpăra gazele pe o perioadă de șapte ani, la un preț stabilit prin oferta producătorului.

Ponta a formulat întrebări și privind transparența procesului. El susține că Guvernul nu a comunicat suficient de clar publicului detaliile operațiunii. Afirmațiile sale reprezintă însă o poziție politică. Ele trebuie separate de ceea ce rezultă efectiv din documentele oficiale.

Guvernul a creat cadrul pentru cumpărarea gazelor. Neptun Deep, între securitate energetică și costuri

Din punct de vedere juridic și bugetar, operațiunea a parcurs deja mai multe etape. Statul și-a exercitat dreptul de preempțiune. Ulterior, Parlamentul a creat cadrul pentru finanțarea achiziției. Documentele indică astfel o operațiune pregătită pentru o perioadă de șapte ani. Cantitatea este de 49,9 TWh, iar valoarea estimată depășește 2,4 miliarde de euro. Începerea livrărilor este legată de calendarul proiectului Neptun Deep. Proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României.

Neptun Deep este cel mai important proiect românesc de exploatare a gazelor offshore. OMV Petrom și Romgaz dezvoltă împreună proiectul din Marea Neagră. Producția este programată să intre în exploatare începând din 2027. Pentru România, proiectul are o miză strategică. Gazele extrase din Marea Neagră pot reduce dependența de importuri și pot consolida securitatea energetică.

În același timp, modul în care statul cumpără aceste gaze devine o chestiune de interes public. Aici se concentrează disputa politică declanșată de Victor Ponta.

O întrebarea deschisă

Documentele publice confirmă oferta OMV Petrom, cantitatea, prețul și mecanismul prin care statul și-a exercitat dreptul de preempțiune. Ele confirmă și adoptarea cadrului legislativ pentru finanțarea achiziției.

În schimb, afirmația că Guvernul ar fi „semnat un contract fără precedent” trebuie atribuită lui Victor Ponta, nu prezentată ca un fapt juridic deja demonstrat de sursele publice consultate. Această diferență este esențială pentru înțelegerea corectă a scandalului. Problema nu este doar cât gaz cumpără România. Este și la ce preț, pentru cât timp și în ce condiții.