Județul Dolj are alocate 3.529.411 euro, iar județul Gorj beneficiază de suma de 41.576.941 euro prin Programul de Tranziție Justă, fonduri nerambursabile destinate dezvoltării comunităților de energie verde. Sumele sunt alocate pentru implementarea unor proiecte moderne de producție a energiei din surse regenerabile, cu o finanțare europeană masivă de 98%.
Perioada în care cetățenii, asociațiile de proprietari, primăriile și întreprinderile mici și mijlocii pot depune proiecte este cuprinsă între 30 septembrie 2026 și 31 martie 2027.
Parcursul dificil pentru introducerea comunităților de energie în legislație
Promovarea conceptului de comunitate de energie în România a necesitat o perioadă lungă de negocieri și dialog instituțional susținut cu autoritățile centrale. Demersurile au implicat Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, Ministerul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, alături de reprezentanții societății civile.

„Ne apropiem de cinci ani de când am demarat campania de promovare a comunităților de energie. Ușor nu a fost, au fost foarte multe bariere, însă dialogul permanent avut cu autoritățile, cu celelalte organizații interesate din societatea civilă și cu cetățenii ne-au dat energia să mergem mai departe”, a declarat Andrei Crăciun, reprezentant Greenpeace România.
Eforturile depuse de organizație au vizat atingerea unor obiective esențiale pentru crearea unui cadru funcțional în regiunile afectate de tranziția energetică.
„Au fost esențiale două puncte, care acum sunt bifate: includerea comunităților de energie în Programul de Tranziție Justă, într-un apel dedicat, și definitivarea cadrului legislativ și de reglementare pentru comunitățile de energie”, a completat Andrei Crăciun.
Astfel, în cele șase județe aflate în tranziție economică și socială există acum mecanismele și stimulentele necesare pentru ca cetățenii să se poată organiza în mod independent sau alături de autoritățile locale.
Ce înseamnă o comunitate de energie și cum funcționează în practică
O comunitate de energie reprezintă o formă de asociere prin care mai mulți membrii se organizează pentru a produce, consuma și gestiona energie regenerabilă în beneficiul propriu. Cadrul legal din România stabilește că cel puțin cinci membri pot forma o entitate cu personalitate juridică. Acești membri pot fi persoane fizice, autorități publice locale, întreprinderi mici și mijlocii, asociații sau fundații.
Obiectivul principal al unei astfel de entități este obținerea unor avantaje clare de mediu, economice și sociale pentru membrii săi. După constituire, entitatea se înregistrează în Registrul național al comunităților de energie printr-o procedură administrativă simplificată.

Modalitățile de aplicare practică sunt diversificate și se adresează mai multor categorii de beneficiari din mediul urban și rural.
„De exemplu, cinci vecini pot înființa o comunitate de energie pentru a produce energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice și a beneficia împreună de aceasta. O asociație de proprietari poate organiza un proiect prin care să producă energie pentru consumul părților comune ale blocului sau pentru locuințele membrilor. La fel, locuitorii unei comune se pot organiza, singuri sau împreună cu primăria, pentru a produce energie destinată gospodăriilor, școlii sau altor clădiri publice”, a explicat Andrei Crăciun.
Alocările financiare substanțiale pentru Dolj și Gorj
Diferențele dintre sumele alocate celor două județe reflectă specificul teritorial și amploarea impactului generat de renunțarea la activitățile carbonifere. Județul Dolj dispune de o alocare de 3.529.411 euro, în timp ce județul Gorj, recunoscut drept epicentrul tranziției energetice din regiune, beneficiază de o sumă mult mai mare, respectiv 41.576.941 euro.
Aceste fonduri nu reprezintă singurele resurse financiare atrase prin Programul de Tranziție Justă, însă ele oferă o oportunitate unică pentru reducerea costurilor facturilor la energie.
„Fondurile sunt substanțiale, însă ca ele să aibă ecou în peisajul economic și social al celor două județe, e nevoie să fie absorbite prin proiecte bune, orientate spre viitor, și care să ofere costuri mai mici cu energia pentru cetățeni și să genereze locuri de muncă pe termen lung. Ne dorim ca aceste finanțări să fie fructificate la maxim de comunitățile locale”, a subliniat Andrei Crăciun.
Schimbarea de paradigmă: Inițiativa aparține cetățenilor
Un element de noutate adus de acest apel de finanțare constă în faptul că inițiativa nu mai revine exclusiv autorităților publice locale. Cetățenii și asociațiile de locatari au acum posibilitatea directă să se organizeze și să depună proiecte proprii.
Experiența ultimilor ani din România demonstrase o dinamică similară în cazul segmentului rezidențial.
„Da, aceasta e noutatea, nu doar UAT-urile pot să inițieze comunități de energie, ci și cetățenii, prin formarea de comunități de energie. Cred ca ar trebui să avem încredere în oameni, să îi informăm, să îi sprijinim cu resurse, să îi ajutăm să construiască proiecte.
Vedem care a fost experiența cu prosumatorii, acum un deceniu nu existau, iar în prezent ne apropiem de 400.000 de prosumatori. Sperăm ca acest fenomen să se repete și în cazul comunităților de energie, mai mai ales că există aceste finanțări europene consistente”, a declarat Andrei Crăciun.
Finanțarea nerambursabilă de 98% și acoperirea cheltuielilor
Valoarea sprijinului financiar nerambursabil de 98% reduce considerabil efortul financiar al beneficiarilor direcți, contribuția proprie fiind de doar 2%. Mecanismul poate fi ilustrat prin exemplul unui bloc tipic din mediul urban.

„Să dăm un exemplu: pentru un bloc cu 40 de gospodării participante, de exemplu, proiectul poate beneficia de un buget de până la 400.000 de euro, cu o contribuție proprie de doar 2%, adică 8.000 de euro.
Banii pot acoperi nu doar panourile fotovoltaice, ci și baterii de stocare, pompe de căldură și alte echipamente necesare, în funcție de nevoile locatarilor. Astfel, comunitatea poate dezvolta un proiect energetic mai amplu, care să reducă facturile și să răspundă mai bine consumului gospodăriilor”, a explicat Andrei Crăciun.
În ceea ce privește barierele birocratice, ghidul de finantare include soluții clare pentru pregătirea documentației tehnice. Costurile pentru consultanță și managementul de proiect sunt acoperite prin rate forfetare, permițând colaborarea cu firme specializate.
Tehnologii eligibile și echipamente pentru eficiență energetică
Proiectele depuse în cadrul programului pot include o gamă variată de echipamente destinate producerii și stocării energiei regenerabile. Printre tehnologiile eligibile se numără panourile fotovoltaice. Dar sunt şi bateriile de stocare a energiei, pompele de căldură, panourile solare termice, invertoarele, contoarele inteligente. Chiar și sistemele integrate de management al energiei sunt incluse.
Amplasarea echipamentelor se poate face pe terasele blocurilor de locuințe, pe clădiri publice sau pe alte terenuri și spații disponibile. De asemenea, finanțarea acoperă infrastructura aferentă transportului energiei între zona de producție și cea de consum.
Soluții pentru combaterea sărăciei energetice în Oltenia
Impactul economic negativ generat de renunțarea la cărbune în județele Gorj și Dolj a accentuat riscul de sărăcie energetică pentru numeroase familii cu venituri reduse. Comunitățile de energie sunt concepute să funcționeze ca o plasă de siguranță socială.
„Ați punctat foarte bine. Acesta ar fi și scopul, iar sprijinul pentru cei dezavantajați e principalul obiectiv al acestor proiecte. Atât comunitățile de energie inițiate de UAT-uri, cât și cele de cetățeni, vizează combaterea sărăciei energetice. Familiile vulnerabile, membre ale unei comunități de energie, pot beneficia de energia produsă, acest lucru ducând la facturi mai scăzute pe termen lung”, a afirmat Andrei Crăciun.
Reducerea dependenței de combustibilii fosili și accesul la o sursă stabilă de energie electrică oferă o alternativă sustenabilă la ajutoarele sociale punctuale.
Calendarul și primii pași practici pentru cetățeni
Fereastra temporală disponibilă pentru depunerea documentației este deschisă până la data de 31 martie 2027. Perioada de jumătate de an necesită organizare rapidă din partea celor interesați.
Primul pas recomandat pentru un cetățean sau un administrator de asociație de proprietari constă în informarea prealabilă și coagularea unui grup de inițiativă la nivelul vecinilor.
„Primul pas este să se informeze, să discute cu vecinii și să aducă mai mulți oameni în jurul aceleiași idei: putem produce împreună energia de care avem nevoie. Dacă vor să aplice în nume propriu, cetățenii trebuie mai întâi să se organizeze într-o entitate cu personalitate juridică, de exemplu, o asociație cu scopuri și obiective legate de activitatea comunităților de energie, pe care să o înregistreze ulterior la ANRE”, a detaliat Andrei Crăciun.
Alternativ, cetățenii pot opta pentru integrarea în proiectele mai ample inițiate direct de primăriile din regiune, beneficiind de expertiza administrativă a autorităților locale.
