Românii au început să-și calculeze mai atent cheltuielile, iar schimbarea se vede atât în statisticile privind comerțul, cât și în răspunsurile consumatorilor. Achizițiile care pot fi amânate sunt tot mai ușor împinse pentru mai târziu, în timp ce promoțiile și produsele considerate necesare câștigă teren.
În primele șapte luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În termeni ajustați în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, diminuarea a fost de 5,8%.
Imaginea este completată de un sondaj realizat în 2026, potrivit căruia consumatorii își regândesc prioritățile. Tehnologia, electrocasnicele, hainele și alte produse care nu sunt urgente sunt printre categoriile unde bugetele ar urma să fie reduse.
Prețul a devenit criteriul care schimbă decizia
Comportamentul cumpărătorilor s-a modificat inclusiv în mediul online. Aproape 78% dintre respondenți spun că sunt mai atenți la preț atunci când fac cumpărături pe internet, iar peste 71% afirmă că au devenit mai prudenți cu cheltuielile față de anul precedent, potrivit Adevarul.
Raportul dintre preț și calitate contează pentru 74,2% dintre participanți, în timp ce peste 60% urmăresc activ prețurile și promoțiile. Pentru 66% dintre consumatori, un produs considerat prea scump poate fi un motiv suficient pentru abandonarea achiziției. Promoțiile au ajuns, de asemenea, să influențeze mai puternic momentul cumpărării. 49,9% dintre cei chestionați spun că vor cumpăra mai des produse aflate la reducere. Alți 40,6% intenționează să meargă mai rar la cumpărături, dar să le planifice mai atent.
Electronicele și hainele pierd teren
Atunci când bugetul trebuie restrâns, produsele care pot fi înlocuite sau cumpărate mai târziu sunt printre primele vizate. Peste 54% dintre respondenți afirmă că vor reduce în 2026 cheltuielile pentru tehnologie și electrocasnice. Aproape 39% spun același lucru despre îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii.
Hobby-urile și activitățile similare sunt vizate de aproape 27% dintre participanți. Pentru produsele de înfrumusețare, procentul este de aproximativ 24%, iar 21,8% dintre respondenți spun că vor reduce cheltuielile pentru abonamentele de streaming.
Datele din piața Electro-IT confirmă această prudență. În primul semestru din 2026, valoarea vânzărilor din acest segment a scăzut cu 7,5%, iar volumele au coborât cu 8,9%. La telefoane, numărul unităților vândute s-a redus cu 13,8%, pe fondul unor perioade mai lungi de înlocuire a dispozitivelor.
Coșul se mută spre ceea ce este necesar
Reducerea cheltuielilor nu înseamnă însă că românii taie în aceeași măsură toate categoriile. O parte din bani este redirecționată către produsele considerate esențiale. Potrivit sondajului, 44% dintre respondenți spun că vor aloca mai mult pentru alimente, iar aproape 40% vor crește cheltuielile pentru produse de igienă și sănătate.
Această schimbare se regăsește și în datele privind vânzările. În primele șapte luni ale anului, comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 4,4% în volum. Reducerea este mai mică decât cea înregistrată la produsele nealimentare, unde scăderea a ajuns la 7,2%.
Și carburanții au consemnat un recul, de 4,5%. Astfel, diminuarea consumului se extinde dincolo de bunurile care pot fi ușor amânate, chiar dacă intensitatea scăderii diferă de la o categorie la alta.
Cumpărăturile mari pot aștepta
Un alt semn al prudenței este legat de produsele pentru care trebuie alocată o sumă mai mare dintr-o singură dată. 17,2% dintre respondenți spun că vor amâna achizițiile importante. Un televizor, un telefon, un aparat electrocasnic sau un alt produs pentru locuință poate rămâne pe lista de cumpărături, dar momentul achiziției este împins mai departe. Într-o perioadă în care gospodăriile își urmăresc mai atent veniturile și cheltuielile, asemenea cumpărături nu mai sunt tratate ca priorități imediate.
În același timp, aproximativ un sfert dintre cei chestionați vor să-și controleze mai bine cumpărăturile impulsive. Tendința arată că ajustarea bugetului nu se face doar prin eliminarea unor produse, ci și prin schimbarea modului în care este luată decizia de cumpărare.
Până și transportul influențează coșul online
Cumpărătorii sunt atenți și la costurile care apar după alegerea produsului. Aproape 38% dintre consumatori spun că au adăugat produse în coș pentru a ajunge la pragul necesar livrării gratuite.
Decizia poate părea paradoxală: un client adaugă produse pe care nu intenționa inițial să le cumpere pentru a evita plata transportului. În realitate, comportamentul arată cât de atent este analizat costul final al unei comenzi. Pentru o parte dintre consumatori, contează astfel nu doar prețul afișat pentru un produs, ci suma pe care trebuie să o plătească în final.
Scăderea se vede cel mai clar la nealimentare
Statisticile INS arată că produsele nealimentare sunt categoria cea mai afectată în primele șapte luni. Volumul vânzărilor a coborât cu 7,2% față de aceeași perioadă din 2025 în seria brută. Pe seria ajustată, scăderea a fost de 7,4%.
Pentru alimente, băuturi și tutun, reculul a fost de 4,4% în seria brută și de 4,5% în cea ajustată. La carburanți, scăderea a fost de 4,5% în seria brută și de 2,9% după ajustare. Cifrele arată astfel unde este resimțită cel mai puternic restrângerea consumului. Bunurile neesențiale sunt cele care pierd cel mai mult teren, în timp ce produsele de bază rezistă mai bine.
Adrian Negrescu: „Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90”
Analistul Adrian Negrescu atrăgea atenția încă din iunie asupra modificării comportamentului cumpărătorilor. În opinia sa, scăderea puterii de cumpărare îi determină pe români să fie mai atenți inclusiv la cantitatea de produse pe care o pun în coș.
„Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90”, a declarat Negrescu.
Analistul susține că produsele care nu sunt indispensabile sunt primele sacrificate atunci când bugetul unei gospodării devine mai greu de echilibrat. În acest context, consumatorii pot păstra aceeași categorie pe lista de cumpărături, dar aleg cantități mai mici sau produse mai ieftine. Datele din retail indică o tendință similară. Analiza NIQ pentru prima jumătate a anului arată că românii aleg mai frecvent produse mai accesibile, mărci private și promoții.
Iulie a adus un mic respiro
Există totuși și un semnal pozitiv în cele mai recente date. În iulie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,8% față de iunie, după ajustarea pentru numărul zilelor lucrătoare și sezonalitate.
Avansul a fost susținut de carburanți, unde vânzările au crescut cu 2,2%, și de alimente, băuturi și tutun, cu 0,9%. În schimb, produsele nealimentare au scăzut ușor, cu 0,1%. Comparația cu iulie 2025 arată însă o imagine diferită. Pe seria ajustată, volumul comerțului a fost cu 6,1% mai mic. Produsele nealimentare au scăzut cu 6,7%, alimentele, băuturile și tutunul cu 5,8%, iar carburanții cu 4,4%.
Pe seria brută, reculul anual din iulie a fost de 6,2%. În schimb, față de luna precedentă, creșterea brută a fost de 7%.
O perioadă în care fiecare cheltuială este cântărită
Imaginea rezultată din aceste date este a unui consumator mai prudent, care nu renunță la cumpărături, dar își stabilește mai strict prioritățile. Promoțiile contează mai mult, produsele scumpe pot fi lăsate pentru mai târziu, iar tehnologia, electrocasnicele, hainele și cheltuielile pentru hobby-uri sunt mai ușor reduse. În același timp, alimentele, produsele de igienă și cele pentru sănătate rămân în centrul bugetului.
În retailul alimentar, promoțiile au ajuns să reprezinte 27,7% din vânzările rețelelor moderne în trimestrul al doilea din 2026, cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Supermarketurile și magazinele de discount și-au consolidat, de asemenea, poziția, ajungând la 49,5% din valoarea pieței.
Prin urmare, reducerea consumului nu înseamnă dispariția cumpărătorului din magazine. Înseamnă un cumpărător care compară mai mult, așteaptă promoțiile, amână achizițiile costisitoare și încearcă să obțină cât mai mult pentru banii pe care îi are la dispoziție.