România poate deveni un hub regional pentru industria apei. Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „E nevoie de un proiect de țară” 

Președintele Asociației Române a Apei (ARA), dr. ing. Ilie Vlaicu, a scos în evidență nevoia de investiții și a venit cu detalii despre ce trebuie făcut cu banii și despre cum se transformă sectorul apei într-o industrie puternică.

ARA este organizația care reunește principalii actori din sectorul apei din România, operatori de servicii de alimentare cu apă și canalizare, companii de construcții și tehnologie, autorități, specialiști și reprezentanți ai mediului academic. Asociația are un rol important în dialogul dintre industrie și autorități și în pregătirea proiectelor și investițiilor din domeniu.

Unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului este ExpoApa, care ajunge în 2026 la cea de-a 26-a ediție și se desfășoară în perioada 8-10 septembrie, la București. Timp de trei zile, expoziția aduce la aceeași masă companii, autorități și specialiști și prezintă tehnologii și soluții pentru alimentarea cu apă, canalizare, tratarea apelor uzate, digitalizarea rețelelor și gestionarea mai eficientă a resurselor de apă. Ediția din acest an reunește 86 de expozanți din 13 țări. 

Aproape șapte miliarde de euro pentru investiții

Potrivit lui Ilie Vlaicu, companiile de apă din România au o cifră de afaceri de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Iar valoarea investițiilor gestionate de sector se apropie de 7 miliarde de euro până la sfârșitul anului, conform estimărilor sale. „Industria apei gestionează investiții de aproape cinci ori mai mari decât propria cifră de afaceri. Este o performanță”, a spus Ilie Vlaicu. „Suntem obișnuiți să deschidem robinetul și să curgă apa. Dar fără să vedem că în spatele unui robinet deschis există o industrie. Există mulți bani, pe care este posibil să nu-i gestionăm încă foarte bine”, a adăugat el.

Ilie Vlaicu subliniază că România nu ar trebui să privească miliardele de euro doar ca pe o listă de proiecte care trebuie bifate. „Va trebui să avem grijă să nu gestionăm investițiile ca pe o listă de cumpărături. Va trebui să facem o strategie, un proiect de țară”, a spus președintele ARA la ExpoApa 2026.

Specialistul punctează faptul că industria apei ar trebui să funcționeze ca un ecosistem în care operatorii, constructorii, furnizorii de tehnologie, universitățile și institutele de cercetare lucrează împreună. „Va trebui doar să știm să aliniem toate aceste forțe”, a explicat Ilie Vlaicu.

România are nevoie de bani, dar și de o strategie

România are de recuperat întârzieri importante în domeniul apei și canalizării. În noiembrie 2024, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor în ceea ce privește colectarea și tratarea apelor uzate urbane. Procedura de infringement, adică procedura prin care Comisia Europeană constată că un stat membru nu își respectă obligațiile europene, are la bază faptul că România nu respectă integral cerințele privind colectarea și tratarea apelor uzate urbane.

Ilie Vlaicu a amintit această situație. El a atras atenția că România oricum va trebui să facă investițiile necesare, la cererea instituțiilor europene. „De aceea, investițiile oricum va trebui să le facem, vrem, nu vrem, trebuie să fie realizate”, a spus el. Estimarea prezentată de președintele ARA ajunge la aproximativ 30 de miliarde de euro necesari pentru investiții în sectorul apei. „Dar suma ar putea crește odată cu aplicarea noilor directive europene”, a mai spus specialistul.

Oamenii care nu sunt conectați

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a vorbit despre accesul la apă și canalizare care trebuie tratat ca o misiune națională. Potrivit ei, „61% din populația rezidentă a României este conectată la sistemele de canalizare. Pentru o parte importantă a populației, accesul la infrastructura de canalizare încă nu este o realitate”.

Iar o parte din investițiile recente au venit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Diana Buzoianu a declarat că „în august a fost finalizată componenta PNRR pentru infrastructura de apă și canalizare, care a însemnat aproximativ 300 de kilometri de sisteme de distribuție a apei și peste 900 de kilometri de sisteme de canalizare”.

„Dar construirea infrastructurii este doar primul pas. Un sistem de canalizare poate exista fizic, dar dacă oamenii nu se racordează la el, investiția nu își produce efectul. Ne bucurăm că ele există, dar trebuie să fie și puse în aplicare, trebuie să fie funcționale. Problema racordării este importantă și din perspectiva banilor publici. Dacă statul sau Uniunea Europeană investesc într-o rețea, dar aceasta nu este folosită, infrastructura nu își atinge scopul pentru care a fost construită”, a spus ministrul.

900 de milioane de lei pentru baraje, diguri și poldere

Industria apei înseamnă, de asemenea, și protecția comunităților împotriva inundațiilor și asigurarea infrastructurii care permite sistemelor de apă să funcționeze. „În 2026, Ministerul Mediului a alocat de cinci ori mai mulți bani din bugetul național pentru baraje, diguri și poldere. Pentru baraje au fost alocate aproximativ 900 de milioane de lei”, a declarat Diana Buzoianu.

Comisia Europeană arată că aproximativ 13% din teritoriul României se află în zone inundabile. Printre probleme se numără ploile locale intense, urbanizarea și dezvoltarea în zone expuse riscului de inundații. Ministrul Mediului a anunțat că mecanismul apei va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor prin noul mecanism economic al Administrației Naționale „Apele Române”.

Cine va lucra în sistem peste 10 ani?

Ministerul Mediului a realizat un diagnostic organizațional al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Diana Buzoianu a spus la ExpoApa 2026 că au fost identificate mai multe probleme. Una dintre ele este salarizarea.

Diana Buzoianu a dat exemplul unui hidrolog debutant din sistemul public, care are salariul de aproximativ 2.700 de lei la finalul lunii. „Să atragi cu adevărat talente în domeniu pe un venit atât de mic este dificil, în condițiile în care aceiași oameni pot găsi în mediul privat salarii mai mari”, a spus ministrul.

„Iar problema este cu atât mai importantă cu cât, peste 35% dintre angajații ANAR au mai mult de 55 de ani. Vorbim de o structură care în următorii 10 ani de zile va fi fundamental distrusă dacă nu reușim să aducem oameni tineri”, a subliniat Diana Buzoianu.

Un miliard și jumătate de lei pentru apă și canalizare

În 2026, potrivit declarațiilor Dianei Buzoianu, sunt alocate 1,5 miliarde de lei pentru apă și canalizare. Banii nu ar urma să fie distribuiți după principiul „primul venit, primul servit”, ci în urma unei evaluări a proiectelor. Un criteriu important va fi legat de localitățile vizate de procedura europeană de infringement.

„Nu vrem să dăm în continuare un miliard și jumătate de lei pe apă-canal și, la finalul anilor în care am implementat acest proiect, să nu fi rezolvat nici măcar două sau trei UAT-uri dintre cele care au fost vizate direct de procedura de infringement. România nu mai are nevoie doar de investiții, ci de investiții care să rezolve exact problemele cele mai urgente”, a spus ministrul.

De ce noile reguli europene fac presiunea și mai mare

Noua directivă europeană legată de tratarea apelor uzate a intrat în vigoare la începutul lui 2025. Regulile extind obligațiile de colectare și tratare a apelor uzate și introduc cerințe mai stricte legate de eliminarea nutrienților și a micropoluantilor, precum și monitorizarea unor substanțe și a microplasticelor. Noile reguli prevăd, de asemenea, obiective pentru eficiența energetică și reducerea emisiilor stațiilor de epurare.

„În România, pe de o parte, trebuie recuperate întârzierile existente în ceea ce privește colectarea și tratarea apelor uzate. Pe de altă parte, infrastructura trebuie pregătită treptat pentru cerințele mai stricte introduse de noua legislație europeană”, a explicat Diana Buzoianu. Noile reguli se aplică etapizat, iar statele membre au termene de implementare care se întind pe mai mulți ani.

Ilie Vlaicu a declarat că „România nu ar trebui să fie doar o țară care cheltuie bani pentru a-și moderniza infrastructura, ci una care își poate dezvolta propriul sector de tehnologie și expertiză. Trebuie să vorbim mai mult și mai des despre transformarea României într-un posibil hub regional pentru apă”.