Dragoș Pîslaru explică ce schimbări a adus PNRR-ul în domeniul energiei, în sistemul de pensii și în asistența socială: „Reformele nu se fac pentru interese de moment”

PNRR este programul prin care România a primit bani europeni pentru investiții, dar și pentru reforme. O parte importantă a banilor este legată de îndeplinirea unor obiective concrete, numite jaloane și ținte. Dacă acestea nu sunt respectate, România poate pierde sau poate avea suspendate anumite sume.

Ce investiții enumeră ministrul

Dragoș Pîslaru și-a început mesajul într-o notă ironică, folosind formula „Jos PNRR-ul!” pentru a răspunde criticilor aduse programului. „Iată ce am pățit «din cauza» lui”, a scris ministrul pe Facebook. După care a enumerat mai multe investiții finanțate prin PNRR.

Potrivit datelor prezentate de oficial, 71.000 de gospodării au primit panouri solare și/sau sisteme de stocare a energiei. Mai mult de 50.000 dintre aceste gospodării aparțin unor persoane vulnerabile. Alte 14.000 de locuințe ale persoanelor vulnerabile au fost renovate energetic și dotate cu panouri solare. Pentru cele două investiții din zona energiei, Dragoș Pîslaru spune că au fost decontate 5,36 miliarde de lei.

Ministrul a menționat și investițiile în patrimoniul cultural. Potrivit lui, 220 de obiective de patrimoniu au fost restaurate, consolidate sau modernizate. Lista include biserici de lemn, mănăstiri, cetăți, castele, conace și sate cu arhitectură tradițională. De asemenea, cinci muzee și case memoriale au fost restaurate prin proiectele menționate de ministru.

Ce s-a schimbat în sistemul de muncă și protecție socială

O altă parte importantă a mesajului se referă la Ministerul Muncii, pe care Dragoș Pîslaru îl coordonează interimar. Ministrul a specificat că serviciile din domeniul muncii și protecției sociale au fost digitalizate prin dezvoltarea unor sisteme informatice pentru Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, și activitatea Casei Naționale de Pensii Publice a fost digitalizată integral. Sistemul informatic a fost finalizat. A fost integrat și făcut interoperabil cu alte sisteme informatice.

Un alt obiectiv menționat este procesul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. Dragoș Pîslaru afirmă că 4.000 de persoane au fost scoase din instituții și sprijinite pentru a trăi în comunitate. Pentru copii și familiile vulnerabile au fost finanțate 124 de centre de zi, destinate prevenirii separării copiilor de familiile lor. Acestea au fost dezvoltate pentru aproximativ 8.960 de beneficiari.

În cazul persoanelor cu dizabilități, au fost dezvoltate 28 de centre de servicii comunitare, pentru 2.520 de beneficiari. În timp ce pentru persoanele vârstnice au fost create 41 de centre de îngrijire de zi și reabilitare, care ar putea deservi 3.075 de persoane.

PNRR înseamnă și reforme, nu doar construcții

Dragoș Pîslaru spune că PNRR nu trebuie privit doar prin prisma lucrărilor realizate cu bani europeni. Planul a fost construit și în jurul unor reforme. România și-a asumat modificarea unor reguli și a modului de funcționare a unor instituții în schimbul accesului la finanțare.

Ministrul interimar a specificat că aceste schimbări ar trebui să ducă la servicii publice mai apropiate de oameni și la instituții mai eficiente. Oficialul afirmă că, în perioada în care a coordonat cele două ministere, au fost îndeplinite complet țintele și jaloanele PNRR care intrau în responsabilitatea acestora.

El a vorbit apoi și despre reforma salarizării în sectorul public, despre care spune că nu a fost finalizată. Dragoș Pîslaru pune acest lucru pe seama „iresponsabilității unor politicieni”. El afirmă că interesele acestora ar fi fost „departe de interesul public”. În august, Dragoș Pîslaru avertiza că adoptarea legii salarizării era esențială pentru îndeplinirea unui jalon care avea un impact de aproximativ 770 de milioane de euro asupra finanțării europene.

România este la finalul PNRR

Dragoș Pîslaru anunța că România a negociat cu Comisia Europeană ultima modificare a planului și că valoarea totală urma să rămână la peste 20 de miliarde de euro, cu păstrarea integrală a componentei de granturi.

În august, România a depus cererea de plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Cererea cuprinde 75 de ținte și jaloan, adică 21 de reforme și 54 de investiții. Potrivit ministrului, odată cu această cerere, absorbția pe componenta de granturi a ajuns la 78%.

„Reformele nu se fac pentru interese de moment, ele se fac pentru ca statul să fie mai echitabil, mai eficient și mai aproape de oameni”, a mai scris Dragoș Pîslaru. Ministrul interimar și-a încheiat mesajul cu o formulare devenită laitmotiv al discursului său despre program. „PNRR nu a «distrus» România. A finanțat modernizarea ei”, a conchis el.