Producția de porumb din România este estimată la 8 milioane de tone în 2026. În creștere față de 2025, dar departe față de anii de glorie

Chiar și într-un an în care condițiile sunt mai bune decât în alte zone ale Europei, seceta și temperaturile ridicate au început să schimbe deciziile fermierilor. Unii renunță la porumb și aleg culturi care au nevoie de mai puțină apă, în timp ce alții investesc în sisteme de irigații.

Porumbul, tot mai greu de cultivat în Europa

Sceta nu mai este un fenomen rar. Perioadele cu temperaturi foarte ridicate și lipsa apei au devenit tot mai frecvente, iar porumbul este printre culturile cele mai afectate. România și Ungaria sunt două dintre țările importante pentru producția de porumb din Uniunea Europeană. În ultimii ani, însă, suprafețele cultivate cu această cereală au scăzut foarte mult în ambele state.

În România, exporturile s-au redus considerabil. Ceea ce înseamnă că există mai puțin porumb disponibil pentru piețele externe. La nivelul Uniunii Europene, recolta de porumb este estimată la 50,1 milioane de tone în 2026, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene. Ar fi cel mai scăzut nivel din aproape două decenii și cu aproximativ 20% sub media ultimilor trei ani.

Temperaturile mai mari și lipsa apei afectează și predictibilitatea agriculturii. Fermierii nu mai pot porni la drum de la premisa că un an secetos este o excepție, ci trebuie să ia în calcul că perioadele de secetă se pot repeta.

România, printre țările cele mai afectate de lipsa apei din sol

România se confruntă cu probleme deosebit de serioase în ceea ce privește umiditatea solului. Datele analizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că România și Ungaria au înregistrat anomalii ale umidității solului mai severe decât mediile UE și OCDE. „Această scădere susținută a umidității solului are implicații directe asupra productivității agricole și gestionării resurselor de apă și, prin urmare, asupra securității alimentare și mijloacelor de trai”, a transmis OCDE pentru Reuters.

Și temperaturile au schimbat condițiile în care sunt cultivate cerealele. În ultimul deceniu, temperaturile maxime din lunile de vară din România au fost, în medie, cu aproximativ 3 grade Celsius peste valorile istorice normale. Schimbarea afectează porumpul deoarece planta are nevoie de cantități mari de apă, mai ales în anumite perioade ale dezvoltării sale. Atunci când temperaturile cresc, iar precipitațiile lipsesc, recoltele pot fi afectate rapid.

Producția crește în 2026, dar rămâne mult sub nivelurile record

Estimarea de aproximativ 8 milioane de tone pentru România în 2026 poate părea o veste bună. Producția ar fi cu cel puțin 10% mai mare decât cea din 2025. România a reușit să evite în acest an cele mai severe efecte ale secetei care a lovit alte zone ale Europei. Totuși, recolta rămâne cu mai mult de jumătate sub nivelurile înregistrate în 2018-2019.

Și exporturile spun aceeași poveste. România a exportat între 2,2 și 4,7 milioane de tone de porumb pe an în perioada 2023-2025. Asta în timp ce în jurul începutului actualului deceniu exporturile depășeau 7 milioane de tone, potrivit datelor Comisiei Europene.

Suprafața cultivată cu porumb s-a redus, de asemenea, în condițiile în care pentru tot mai mulți fermieri această cultură a devenit mai riscantă.

„De ce ai continua să faci asta?”

Cezar Gheorghe, de la compania de consultanță AGRIColumn, spune că schimbările climatice au avut un rol important în reducerea suprafețelor cultivate cu porumb în România. În multe cazuri, fermierii s-au orientat către culturile de toamnă, mai puțin vulnerabile la seceta din timpul verii.

Problema este deosebit de dificilă pentru fermele mici și medii. Ei au resurse mai limitate pentru a investi în irigații sau în tehnologii care să reducă riscurile. „Din 2020 până astăzi, plantează porumb și nu recoltează nimic. De ce ai continua să faci asta?”, a spus Cezar Gheorghe, potrivit Reuters.

În cazul fermelor de dimensiuni medii, situația poate fi asemănătoare. Fermierii pot avea un început bun de sezon, plantele se dezvoltă normal, iar seceta care apare ulterior poate compromite suprafețe întregi. „Au însămânțat, totul a mers bine în perioada de vegetație, iar apoi a început seceta, care a pârjolit efectiv suprafețe întinse din țară”, a explicat specialistul.

Floarea-soarelui, alternativa pentru unii fermieri

Un exemplu este fermierul Ștefan Moraru, care a decis să cultive mai multă floarea-soarelui. Planta are nevoie de mai puțină apă decât porumbul. Pentru el, anul 2020 a fost un moment de cotitură. „Un an de cotitură pentru noi a fost 2020. Am suferit pierderi la toate culturile”, a spus fermierul.

Pierderile l-au determinat să investească în sisteme de irigații, în încercarea de a reduce dependența de precipitații. Numai că și această soluție are o limită, căci un sistem de irigații nu poate funcționa dacă apa nu este disponibilă. Canalul care furnizează apă fermelor sale nu mai funcționează de la jumătatea lunii iulie.

„Problema este că natura nu cooperează. Poți cumpăra instalații pivot, pompe, conducte și echipamente pentru irigații, dar fără apă devin inutile. Apa este factorul-cheie. Fără ea, toate aceste investiții ajung să valoreze zero”, a spus Ștefan Moraru.

O schimbare care poate afecta și securitatea alimentară

România este unul dintre principalii producători de cereale ai Uniunii Europene, iar reducerea recoltelor și a exporturilor poate schimba poziția țării pe piața regională. De asemenea, scăderea producției de porumb în Europa poate contribui la creșterea importurilor și la presiuni asupra prețurilor.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat recent că vremea extremă afectează perspectivele pentru porumb și alte culturi agricole, în timp ce prețurile mondiale ale alimentelor au ajuns în august la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.