Opt ore la Moscova. De ce vizita șefului CIA în Rusia este încă un mister greu de deslușit

Președintele Donald Trump a descris ulterior călătoria drept una „semi-rutinieră”. Dar fără să explice însă ce înseamnă această formulare. Trump a spus că administrația sa își dorește în continuare încheierea războiului din Ucraina. El a sugerat, de asemenea, că vizita ar putea avea un rezultat important, însă nu a oferit detalii despre discuțiile purtate de Ratcliffe.

Faptul că deplasarea a fost ținută secretă a alimentat însă speculațiile. În mod obișnuit, Statele Unite și Rusia pot comunica prin numeroase canale diplomatice și de securitate fără ca un oficial american de rang atât de înalt să fie nevoit să călătorească personal la Moscova. În plus, avionul american care l-a transportat pe Ratcliffe a fost urmărit prin datele publice de zbor, iar informația despre vizită a apărut înainte ca administrația americană să ofere explicații, notează Council of Foreign Relations.

O vizită care amintește de cea din 2021

Unul dintre motivele pentru care deplasarea lui Ratcliffe a atras atât de multă atenție este precedentul din urmă cu aproape cinci ani. În noiembrie 2021, William Burns, care conducea atunci CIA, a mers la Moscova pentru a transmite Kremlinului că Statele Unite știau despre planurile Rusiei de a invada Ucraina. Burns a încercat să descurajeze Moscova să înceapă războiul. Însă efortul său nu a avut succes. Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei câteva luni mai târziu, în februarie 2022.

O nouă vizită neanunțată a unui director CIA la Moscova, în timp ce războiul din Ucraina continuă, este privită cu atenție la Washington. Council on Foreign Relations notează că tocmai această asemănare cu deplasarea lui Burns explică o parte din neliniștea provocată de călătoria lui Ratcliffe. De această dată, însă, situația este diferită. Statele Unite încearcă să obțină un acord care să pună capăt războiului. În timp ce Rusia nu a acceptat până acum condițiile necesare pentru o înțelegere.

Relațiile dintre Washington și Moscova sunt din nou tensionate

Vizita lui Ratcliffe are loc într-un moment în care tensiunile dintre Statele Unite și Rusia sunt ridicate. Războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an, iar Rusia și-a continuat operațiunile militare. În același timp, Statele Unite continuă să ofere Ucrainei informații de intelligence, adică informații obținute și analizate de serviciile de informații, care îi pot ajuta pe militarii ucraineni să identifice ținte rusești.

În paralel, Moscova și-a consolidat relația cu Iranul. Rusia a oferit Teheranului sprijin în domeniul informațiilor și al tehnologiei. Iar cooperarea dintre cele două țări a devenit un motiv suplimentar de îngrijorare pentru Washington. Președintele rus Vladimir Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian s-au întâlnit recent și au reafirmat sprijinul Moscovei pentru Teheran.

Tensiunile nu se limitează însă la relația directă dintre Statele Unite și Rusia. Și relațiile dintre Moscova și aliații europeni ai Washingtonului s-au deteriorat. Marea Britanie a anunțat că va ajuta Ucraina să își dezvolte capacitatea de a produce rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv prin transfer de informații tehnologice clasificate. Rusia a reacționat și a amenințat că ar putea lovi obiective britanice dacă armele furnizate de Londra sunt folosite în atacuri asupra teritoriului rus.

În același timp, Rusia este suspectată de acțiuni de sabotaj împotriva unor fabrici de armament din Bulgaria, Estonia și Țările de Jos. Germania a acuzat, de asemenea, Rusia că ar fi încercat să atace cu drone aeroportul Leipzig/Halle.

De ce sunt importante țările baltice

Ratcliffe a făcut o oprire în Letonia înainte de a ajunge la Moscova. Letonia este una dintre cele trei țări baltice, alături de Estonia și Lituania. Toate trei au graniță cu Rusia și sunt membre NATO. Pentru aceste state, războiul din Ucraina reprezintă o amenințare directă la adresa securității europene.

Una dintre principalele temeri este că Vladimir Putin ar putea încerca să testeze reacția NATO printr-o acțiune militară împotriva unuia dintre statele baltice. Aici intervine Articolul 5 al Tratatului NATO. El prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva întregii alianțe. Într-o asemenea situație, ceilalți membri NATO se angajează să sprijine țara atacată.

Pentru țările baltice, garanția oferită de Articolul 5 este una dintre cele mai importante măsuri de securitate. De aceea, orice semnal că Rusia ar putea testa această garanție este privit cu seriozitate. Surse citate de RFE/RL au susținut că Ratcliffe ar fi mers la Moscova inclusiv pentru a transmite Rusiei un avertisment în ceea ce privește posibilitatea unui atac asupra unei țări NATO, în special asupra statelor baltice. Această informație nu a fost confirmată oficial de Casa Albă.

De ce a mers Ratcliffe la Moscova?

Administrația Trump nu a spus public care a fost agenda exactă a întâlnirilor. Kremlinul a confirmat că Ratcliffe s-a întâlnit cu reprezentanți ai serviciilor de informații ruse, dar a precizat că acesta nu a avut o întâlnire cu Vladimir Putin. Președintele rus a fost însă informat despre rezultatele discuțiilor.

În lipsa unei explicații oficiale, presa americană a prezentat mai multe variante. New York Times a relatat că Ratcliffe ar fi încercat să convingă Rusia că pierde războiul din Ucraina și că ar fi mai bine pentru Moscova să ajungă la un acord înainte ca situația să se înrăutățească. NBC News a relatat că una dintre temele discuțiilor ar fi fost sprijinul oferit de Rusia Iranului și că Ratcliffe ar fi avertizat Moscova să nu transmită Teheranului anumite informații de intelligence.

Washington Post a relatat că șeful CIA ar fi încercat să îi transmită Rusiei că Statele Unite rămân o putere militară importantă, în ciuda dificultăților provocate de conflictul cu Iranul. O altă variantă, relatată de Politico, este că Ratcliffe ar fi avertizat Moscova să nu atace statele baltice. Iar Axios a relatat că directorul CIA ar fi discutat inclusiv posibilitatea organizării unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a relansa negocierile pentru încheierea războiului.

O vizită pentru Rusia sau una pentru politica internă a lui Trump?

Analiștii de la Council on Foreign Relations iau în calcul și o altă explicație. Anume că vizita nu a avut ca scop exclusiv transmiterea unor avertismente către Kremlin. Potrivit lui Stephen Sestanovich, expert în politica externă a Rusiei și fost ambasador american pentru fostele republici sovietice, Trump are și un interes politic intern să arate că încearcă să adopte o poziție mai fermă față de Vladimir Putin.

În Senatul american a fost aprobat cu o majoritate foarte mare un proiect de lege care ar înăspri semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei. Trump nu a susținut însă în mod clar inițiativa. Proiectul trebuie să treacă și de Camera Reprezentanților.

Iar trimiterea lui Ratcliffe la Moscova ar putea avea mai multe obiective simultan: să transmită un mesaj Rusiei, să demonstreze că administrația Trump acționează pentru încheierea războiului și, în același timp, să calmeze temerile aliaților europeni.