Prețurile cerealelor și zahărului cresc puternic. FAO vede noi riscuri pentru piețele alimentare

Prețurile alimentelor intră din nou în zona de presiune. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că șocurile climatice și geopolitice se suprapun periculos. În paralel, prețurile cerealelor ating niveluri care readuc în atenție vulnerabilitatea piețelor agricole. Căldura extremă, seceta și problemele logistice schimbă rapid calculele producătorilor și comercianților.

Prețurile alimentelor, la cel mai ridicat nivel din 2022

Prețurile alimentelor au crescut în august până la cel mai înalt nivel din noiembrie 2022. Datele provin din indicele lunar calculat de FAO.

Indicele FAO a ajuns la 133,3 puncte. În iulie, valoarea revizuită fusese de 130,8 puncte. Avansul lunar a fost de 1,9%. Comparativ cu august 2025, indicele a fost cu 2,5% mai mare. Totuși, nivelul rămâne cu aproape 17% sub recordul atins în martie 2022. Atunci, invazia pe scară largă a Ucrainei provocase un șoc major asupra piețelor. Creșterea actuală are însă mai multe surse simultane. Căldura extremă și seceta afectează perspectivele recoltelor europene.

În același timp, conflictele și blocajele comerciale complică transporturile agricole. Rezultatul este o piață mai nervoasă și mai sensibilă la orice nouă perturbare. FAO consideră că riscul asociat prețurilor revine în centrul atenției. Organizația indică suprapunerea șocurilor climatice, geopolitice și logistice.

Prețurile cerealelor, împinse de vreme și războaie

Organizația pentru Alimentație și Agricultură menționează și perturbarea aprovizionării cu inputuri agricole. Închiderea Strâmtorii Hormuz a complicat unele fluxuri necesare producției agricole. Orezul a avut o creștere mai modestă, de 0,5%. Achizițiile susținute din Asia și Africa au contribuit la această evoluție.

Semnalul general este însă clar: prețurile cerealelor sunt din nou influențate de factori aflați dincolo de agricultură.

Zahărul, cel mai spectaculos salt al lunii

Prețurile alimentelor nu au crescut uniform. Zahărul a fost vedeta nedorită a lunii august. Indicele FAO pentru zahăr a urcat cu 11,9%. Nivelul a devenit cel mai ridicat din iunie 2025. Perspectivele mai slabe pentru producția de sfeclă din Uniunea Europeană au alimentat presiunea.

Căldura și seceta au afectat estimările pentru recolte. În Asia, posibilitatea unor condiții asociate fenomenului El Niño adaugă alte incertitudini. Brazilia reprezintă un alt punct sensibil. Producția de zahăr este estimată mai slab în importanta regiune de Centru-Sud.

India a contribuit, la rândul său, la dinamica pieței. Anunțul privind importurile fără taxe vamale pentru zahărul brut a influențat prețurile internaționale. În spatele cifrelor se află aceeași problemă. Oferta devine mai greu de anticipat într-un climat agricol tot mai instabil.

FAO reduce estimarea pentru producția mondială

FAO a redus și prognoza privind producția mondială de cereale pentru 2026. Noua estimare este de 2,980 miliarde de tone. Cifra este cu 3,4 milioane de tone sub estimarea din iulie. Producția ar fi cu 2% mai mică decât în 2025. Potrivit FAO, aceasta ar reprezenta cea mai mare scădere anuală din 2018. Chiar și așa, recolta ar rămâne a doua cea mai mare înregistrată vreodată.

Estimarea pentru porumb a fost redusă la 1,309 miliarde de tone. Recoltele mai slabe din Franța și Polonia cântăresc în noul calcul. În schimb, prognoza pentru grâu a fost majorată la 810,7 milioane de tone. Totuși, cifra rămâne cu 3,8% sub producția din 2025. Producția mondială de orez este estimată la 553,1 milioane de tone. FAO anticipează o scădere de 1,9% față de sezonul precedent.

Stocurile mondiale aduc o mică siguranță

Prețurile cerealelor sunt influențate și de nivelul rezervelor disponibile. FAO estimează stocuri mondiale de 947,2 milioane de tone la finalul sezonului 2026/27. Estimarea a fost redusă față de calculul anterior. Totuși, rezervele ar rămâne ușor peste nivelul de la începutul sezonului. Raportul dintre stocuri și utilizare este estimat la 31,6%. FAO consideră că aprovizionarea globală rămâne relativ confortabilă istoric.

Creșterea prețurilor nu înseamnă, în prezent, că lumea rămâne fără cereale. Problema este mai subtilă. Piețele reacționează la riscul ca oferta viitoare să devină mai puțin sigură. Războiul, clima și transporturile pot schimba rapid echilibrul. Iar agricultura are nevoie de timp pentru a răspunde unor asemenea șocuri.

El Niño include o nouă necunoscută

FAO urmărește atent și evoluția fenomenului El Niño. Posibilele efecte asupra Asiei pot influența producția de ulei de palmier și zahăr. Indicele uleiurilor vegetale a crescut cu 0,6% în august. A fost a treia lună consecutivă de creștere. Nivelul a devenit cel mai ridicat din iunie 2022. Cererea mondială și temerile privind producția din Asia au susținut piața.

Inclusiv carnea și produsele lactate s-au scumpit în august. Indicele lactatelor a crescut cu 2,3%, iar cel al cărnii cu 1%. Imaginea de ansamblu seamănă cu o tablă de șah în permanentă mișcare. O secetă poate modifica oferta. Un război poate modifica transporturile. O decizie comercială poate schimba fluxurile.

De aceea, prețurile alimentelor nu mai depind doar de ceea ce se întâmplă pe câmp. Pentru consumatori, efectul final poate apărea cu întârziere. Costurile agricole și logistice se transmit treptat prin lanțul alimentar. Datele din august nu anunță o nouă criză alimentară globală. Ele indică însă revenirea presiunilor asupra piețelor.

Iar când vremea, geopolitica și comerțul trag simultan în aceeași direcție, volatilitatea poate deveni noua regulă.