Seceta severă din această vară a afectat grav sectorul energetic din România. Debitul scăzut al Dunării a provocat oprirea centralelor nucleare și a redus considerabil producția hidroelectrică. Postul Antena 3 CNN a organizat o dezbatere națională pentru a analiza efectele schimbărilor climatice asupra siguranței energetice.
Impactul sever al secetei asupra producției de energie
Directorul Dispecerului Energetic Național, Virgiliu Ivan, a vorbit despre dificultățile întâmpinate în acest sezon cald. Autoritățile nu au prevăzut o criză de o asemenea amploare la nivel regional.
„Este o criză la care poate nu ne-am gândit atât de profund. Am luat în considerare, în scenariile anterioare, perioade de secetă, de caniculă, de hidraulicitate foarte scăzută. Dar vă spun cu toată sinceritatea că o astfel de criză, care să afecteze mai multe țări și care să aibă un impact aşa de mare, nu am gândit”, a explicat Virgiliu Ivan.
Cu toate acestea, specialiștii estimează că situația rămâne sub control pentru moment. Sistemul va asigura necesarul pe parcursul lunii septembrie.
„Din evaluările noastre, pentru luna septembrie vom face faţă”, a precizat Virgiliu Ivan.
Prognoze rezervate pentru redeschiderea centralei Cernavodă
Nivelul Dunării rămâne scăzut, iar prognozele meteo nu indică o îmbunătățire rapidă. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că nu există o dată sigură pentru repornirea reactorului de la Cernavodă.
„Prognozele sunt rezervate pentru perioada următoare. Nu vedem o creştere susținută a debitului”, a declarat Cristian Bușoi.
Autoritățile încearcă să accelereze reluarea activității prin intervenții tehnice directe în albie. Administrația Fluvială a Dunării de Jos efectuează lucrări de dragare în zona Cernavodă. Aceste măsuri vor ajuta la creșterea debitului captat pentru răcire.
„Încercăm să avansăm puțin termenul pe care, în mod natural, ploile și fenomenele din bazinul hidrografic îl vor permite, pentru creşterea nivelului și redeschidere prin lucrările pe care AFDJ le face în zonă, în zona Cernavodă, lucrări de dragare, în principal”, a explicat Cristian Bușoi.
Termenul exact pentru repornire depinde de condițiile hidrologice din următoarea perioadă.
„Nu avem în acest moment o dată certă pentru redeschiderea Cernavodă, cel puțin nu în următoarele 10 zile”, a declarat Cristian Bușoi.
Se caută soluţii
Autoritățile analizează mai multe soluții tehnice pentru a asigura necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, în contextul scăderii drastice a debitului Dunării. Măsurile discutate în cadrul Comitetului Interministerial Bala-Cernavodă includ dragarea canalelor pentru redirecționarea fluxului de apă din zona bifurcației Bala. Totodată, se ia în calcul amplasarea unor barje experimentale pentru devierea curentului și construirea unui epiu din piatră în aval.
De asemenea, autoritățile iau în calcul instalarea unui baraj mobil gonflabil pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, montarea unor pompe pe pontoane și utilizarea unor echipamente de rezervă, inclusiv puțuri subterane și transport de apă cu cisterne în scenarii critice. Lucrările de dragare sunt însă îngreunate de nivelul foarte scăzut al fluviului și de riscul blocării navelor în bancurile de nisip.
Un raport final care va include soluțiile concrete, calendarul de implementare și sursele de finanțare va fi prezentat în termen de 30 de zile. Comitetul este format din reprezentanți guvernamentali, ministere de resort, instituții de gospodărire a apelor, reprezentanți ai navigației, compania Nuclearelectrica și experți din mediul universitar, aceștia avertizând că nu există o garanție totală privind eficiența măsurilor în condițiile hidrologice actuale.
