Economia României a intrat pe teritoriu negativ în prima jumătate a anului. Produsul Intern Brut s-a redus cu 0,7% pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost de 1,6%. În același timp, trimestrul al doilea a adus stagnare față de primele trei luni.
Potrivit INS, PIB-ul României s-a menținut nemodificat în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent. Comparația cu perioada similară din 2025 arată însă o scădere de 0,4% pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, declinul față de trimestrul al doilea din 2025 a ajuns la 2%. INS precizează că această estimare nu s-a modificat semnificativ față de varianta-semnal publicată în august.
PIB-ul estimat pe seria brută a ajuns la 494,446 miliarde de lei în trimestrul al doilea. Pentru primul semestru, valoarea a fost de 900,354 miliarde de lei. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 521,099 miliarde de lei în trimestrul al doilea. Pentru primele șase luni, valoarea a ajuns la 1.023,031 miliarde de lei.
Comerțul și industria au tras în jos economia României
Cele mai mari probleme apar în zona activităților comerciale și industriale, care altădată erau motorul economiei. Comerțul, repararea autovehiculelor, transportul, depozitarea, hotelurile și restaurantele au avut cea mai mare contribuție negativă. Activitățile respective reprezintă 21,6% din PIB și au înregistrat o reducere de 3,9%.
Impactul asupra PIB România a fost de -0,9 puncte procentuale. Industria a avut, la rândul său, o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale. Volumul activității industriale s-a redus cu 2,9%.
Și alte domenii au înregistrat scăderi. Activitățile de informații și comunicații s-au diminuat cu 3,5%. Tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 4,5%. Administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au consemnat o reducere de 1,7%. Contribuția lor negativă la PIB a fost de 0,2 puncte procentuale.
Construcțiile și agricultura au susținut PIB-ul
Tabloul nu este însă uniform. Unele sectoare au avut evoluții pozitive și au limitat declinul economiei României. Construcțiile au avut cea mai mare contribuție pozitivă. Volumul activității a crescut cu 12,3%, iar contribuția la modificarea PIB a fost de 0,7 puncte procentuale. Sectorul construcțiilor reprezintă 6,2% din formarea PIB.
Activitățile culturale și recreative, reparațiile produselor de uz casnic și alte servicii au contribuit cu 0,4 puncte procentuale. Volumul activității din această categorie a crescut cu 11,7%.
Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale. Volumul activității a crescut cu 3,5%. Impozitele nete pe produs au adus, de asemenea, o contribuție pozitivă de 0,3 puncte procentuale.
Consumul populației a scăzut, investițiile au crescut
Din perspectiva utilizării PIB-ului, datele INS arată o diferență puternică între consum și investiții. Consumul final al gospodăriilor populației s-a redus cu 2,5% în primul semestru. Contribuția sa negativă la modificarea PIB a fost de 1,5 puncte procentuale. În schimb, formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în economie, a crescut cu 10,9%. Contribuția pozitivă la PIB a fost de 2,4 puncte procentuale.
Consumul individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7%. Contribuția sa a fost pozitivă, de 0,1 puncte procentuale. Consumul colectiv al administrației publice a crescut cu 6%. Acesta a contribuit cu 0,6 puncte procentuale la evoluția PIB.
Exportul net a avut o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale. Importurile de bunuri și servicii au crescut cu 1,6%, peste ritmul exporturilor, care au avansat cu 1,3%.
Ce arată, de fapt, datele despre economia României
Datele provizorii conturează o economie cu evoluții foarte diferite de la un sector la altul. Construcțiile și investițiile au avut un rol important în limitarea scăderii. În schimb, consumul populației s-a redus, iar comerțul și industria au exercitat presiuni semnificative asupra PIB. Prin urmare, PIB România nu spune singur întreaga poveste. Cifra de -0,7% este rezultatul unei combinații între investiții mai puternice și un consum mai slab.
