Harta ONU schimbă perspectiva asupra lumii și provoacă o dispută privind Crimeea. România votează pentru noua hartă

O hartă adoptată de ONU a ajuns în centrul unei dispute diplomatice neașteptate. Miza inițială era corectarea deformărilor produse de proiecția Mercator.

Noua reprezentare folosește proiecția Equal Earth, concepută pentru redarea mai fidelă a suprafețelor continentelor. Problema a apărut în momentul în care Ucraina a constatat că Crimeea este reprezentată într-o nuanță diferită de restul teritoriului ucrainean. România a susținut rezoluția. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a explicat că Bucureștiul consideră Crimeea parte a Ucrainei.

De ce a vrut ONU o nouă hartă

Rezoluția a fost propusă de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane. Inițiativa urmărește să reducă deformările geografice produse de proiecția Mercator. Aceasta este folosită de aproape cinci secole. Problema ei este cunoscută în cartografie: suprafețele regiunilor aflate la latitudini mari apar mult mărite. Africa este unul dintre exemplele cele mai evidente.

Pe o hartă Mercator, dimensiunea sa poate fi percepută mult mai redusă decât în realitate. Proiecția Equal Earth încearcă să păstreze mai corect raporturile dintre suprafețele continentelor.

Prin rezoluția adoptată la 4 septembrie, ONU încurajează statele și organizațiile internaționale să promoveze asemenea reprezentări. Nu este însă vorba despre o obligație de a arunca hărțile Mercator. Rezoluția are caracter de recomandare și nu stabilește noi frontiere.

Crimeea a schimbat complet sensul dezbaterii

Pentru Ucraina, problema nu a fost proiecția cartografică. Kievul susține obiectivul de a elimina deformările geografice. A contestat însă modul în care noua hartă reprezintă teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. În cazul Crimeei, peninsula apare într-o nuanță diferită față de restul Ucrainei. Această reprezentare vizuală a determinat Ucraina să nu susțină rezoluția.

Misiunea permanentă a Ucrainei la ONU a considerat reprezentarea inacceptabilă. Diplomații ucraineni au argumentat că aceasta poate crea ambiguități privind integritatea teritorială a statelor. Kievul a transmis că sprijină corectarea deformărilor geografice. Nu poate accepta însă o reprezentare care, în opinia sa, contrazice principiile dreptului internațional.

Ucraina s-a abținut, iar SUA au votat împotrivă

Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi pentru. Șase state s-au abținut: Ucraina, Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă.

Obiecția Ucrainei a fost legată în principal de reprezentarea teritoriilor pe care le consideră ocupate. În cazul Crimeei, disputa are o încărcătură juridică și politică aparte. Peninsula a fost preluată de Rusia în 2014, însă Ucraina și majoritatea comunității internaționale nu recunosc anexarea. Prin urmare, harta ONU nu schimbă statutul juridic al Crimeei. Această distincție este esențială. O reprezentare grafică nu poate modifica prin ea însăși frontierele recunoscute internațional.

Cum explică România votul favorabil

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România a votat pentru rezoluția ONU. Ea a susținut că hărțile influențează modul în care oamenii percep lumea. În argumentația sa, corectarea deformărilor cartografice trebuie să fie consecventă.

Țoiu a precizat explicit că, în viziunea României, Crimeea este în Ucraina. Astfel, Bucureștiul nu interpretează votul pentru rezoluție drept o recunoaștere a modificării statutului Crimeei. Poziția României este compatibilă cu precizarea esențială din rezoluție: documentul nu modifică frontierele și nu stabilește statutul teritoriilor.

Ce înseamnă, de fapt, „noua hartă a lumii”

Formularea poate fi spectaculoasă, dar trebuie tratată cu precizie. ONU nu a redesenat frontierele lumii. Nu a decis că anumite teritorii aparțin altor state. Rezoluția promovează o reprezentare cartografică diferită, care urmărește să redea mai fidel dimensiunile reale ale suprafețelor terestre. Equal Earth este, în esență, o altă metodă de proiectare a globului pe o suprafață plană.

Problema Crimeei demonstrează însă că hărțile nu sunt întotdeauna simple instrumente geografice. Modul în care este colorat sau delimitat un teritoriu poate căpăta o semnificație diplomatică.

O dispută cartografică a devenit o problemă geopolitică

Votul de la ONU a pornit de la o problemă tehnică. A ajuns însă să atingă una dintre cele mai sensibile chestiuni geopolitice ale ultimului deceniu. Pentru statele africane care au susținut inițiativa, corectarea deformărilor cartografice are și o dimensiune istorică. Pentru Ucraina, reprezentarea teritoriilor ocupate are o semnificație juridică și politică imediată.

România s-a situat de partea rezoluției. În același timp, mesajul transmis de Oana Țoiu privind Crimeea elimină o eventuală ambiguitate asupra poziției Bucureștiului. Harta se schimbă ca reprezentare. Nu se schimbă frontiera. Aceasta este diferența esențială dintre controversa cartografică de la ONU și o eventuală modificare a statutului teritorial al Crimeei.