România vrea finanțări europene după 2027 pentru Oltenia și celelalte regiuni în tranziție

România vrea finanțări europene după 2027 pentru Oltenia și celelalte regiuni în tranziție
Imagine România cere bani europeni și după 2027 pentru regiunile afectate de tranziția energetică; sursa foto: pexels-tanhauser
România cere continuarea finanțărilor europene pentru regiunile afectate de tranziția energetică și după 2027. Solicitarea a fost prezentată în cadrul unor discuții cu reprezentanții Comisiei Europene. Printre priorități se află și o mai mare libertate pentru autoritățile locale în stabilirea proiectelor finanțate.

România încearcă să păstreze sprijinul european pentru regiunile care suportă costurile economice și sociale ale tranziției energetice. Oltenia se află printre zonele direct interesate de această finanțare.

Europarlamentarul Victor Negrescu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și reprezentanți ai ADR Sud-Vest Oltenia au discutat subiectul cu reprezentanții DG REGIO. Întâlnirea a vizat și viitorul politicii de coeziune după 2027.

Fondul pentru o Tranziție Justă, dincolo de 2027

Una dintre principalele solicitări formulate de partea română este continuarea Fondului pentru o Tranziție Justă după încheierea actualului exercițiu financiar. Programul european actual acoperă perioada 2021-2027. În România, finanțarea vizează șase județe afectate de tranziția către neutralitatea climatică: Dolj, Gorj, Hunedoara, Galați, Prahova și Mureș.

Fondul urmărește să reducă impactul economic și social al renunțării treptate la activitățile bazate pe combustibili fosili. În practică, banii pot susține diversificarea economiilor locale, dezvoltarea IMM-urilor și crearea unor locuri de muncă durabile. Pentru România, problema este importantă mai ales în regiunile unde economia locală a depins mult timp de industria energetică și de exploatarea cărbunelui.

Oltenia, printre regiunile care au nevoie de finanțare

Doljul și Gorjul sunt incluse în programul românesc pentru tranziția justă. Ambele județe se confruntă cu transformări economice generate de schimbarea modelului energetic. Comisia Europeană arată că mecanismul este destinat tocmai regiunilor în care există o dependență ridicată de combustibili fosili sau de industrii cu emisii mari.

Sprijinul nu înseamnă doar finanțarea unor proiecte energetice. Programul european urmărește dezvoltarea unor activități economice noi, recalificarea lucrătorilor și atragerea investițiilor. Sunt vizate inclusiv infrastructura, energia regenerabilă, transportul durabil și conectivitatea digitală.

Pentru comunitățile din Oltenia, miza este astfel mai largă decât supraviețuirea unor sectoare economice tradiționale. Este vorba despre capacitatea regiunii de a-și construi o economie nouă.

România vrea mai multă libertate pentru autoritățile locale

O altă solicitare prezentată Comisiei Europene privește modul în care sunt programate fondurile europene. Partea română susține că autoritățile locale trebuie să aibă un rol mai important în stabilirea priorităților de investiții. Argumentul este simplu: administrațiile locale cunosc mai bine problemele concrete ale comunităților. O flexibilitate mai mare ar permite orientarea finanțărilor către proiectele considerate urgente la nivel local.

Solicitarea apare într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește următorul cadru financiar multianual. Comisia Europeană a propus deja un buget pentru perioada 2028-2034 de aproape 2.000 de miliarde de euro. Propunerea trebuie însă negociată între statele membre și Parlamentul European. Prin urmare, continuarea Fondului pentru o Tranziție Justă după 2027 nu este decisă în acest moment. România încearcă să influențeze din timp forma viitoarelor programe.

Bani europeni pentru orașe și protecția împotriva inundațiilor

Agenda prezentată de reprezentanții români nu s-a limitat la tranziția energetică. Au fost solicitate și finanțări pentru modernizarea orașelor și regenerarea zonelor urbane degradate. Un alt obiectiv este sprijinirea localităților expuse riscului de inundații și fenomenelor meteorologice extreme.

Solicitarea are o logică mai largă în perspectiva următorului buget european. România urmărește ca politica de coeziune să răspundă nu doar schimbărilor economice, ci și riscurilor naturale. Pentru autoritățile locale, accesul la fonduri europene rămâne una dintre principalele surse pentru investiții majore.

Ce este deja decis și ce rămâne de negociat

Actualul mecanism european pentru tranziție justă este valabil până în 2027. Comisia Europeană estimează că întregul mecanism poate mobiliza aproximativ 55 de miliarde de euro în perioada 2021-2027. După anul 2027, situația va depinde de negocierile privind noul buget european. România cere ca regiunile afectate de tranziția energetică să nu rămână fără sprijin financiar tocmai când transformările economice intră într-o etapă dificilă.

Pentru Dolj și Gorj, discuția are o miză directă. Pentru România, ea devine parte din negocierea mai amplă privind viitorul politicii de coeziune.

0 comentarii Comentarii