Românii și cartoful, o poveste veche de peste două secole. De ce consumăm tot mai mult, deși producem tot mai puțin

Cartoful își are originea în Munții Anzi din America de Sud, unde era cultivat de populațiile indigene cu mii de ani înainte de descoperirea continentului american. În Europa a ajuns în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Însă răspândirea sa a fost lentă. La început, planta era privită cu suspiciune, fiind cultivată mai degrabă ca plantă ornamentală.

În spațiul românesc, cartoful s-a răspândit începând cu secolul al XVIII-lea, în special în Transilvania, unde clima mai răcoroasă s-a dovedit favorabilă culturii. Treptat, a devenit o sursă importantă de hrană, iar în secolul al XIX-lea era deja prezent în majoritatea gospodăriilor.

Popularitatea sa a crescut și mai mult în perioada comunistă, când cartoful era una dintre culturile strategice pentru asigurarea alimentației populației. Ușor de cultivat, accesibil și sățios, acesta și-a câștigat renumele de „a doua pâine” a românilor, statut pe care îl păstrează și astăzi.

Românii, printre cei mai mari consumatori de cartofi din Europa

Consumul ridicat de cartofi nu este o noutate. De mai bine de un deceniu, România se află constant printre statele europene cu cel mai mare consum pe cap de locuitor. Potrivit Federației Naționale „Cartoful” din România, un român consumă în medie aproximativ 90-95 de kilograme de cartofi anual. Chiar dacă obiceiurile alimentare s-au schimbat în ultimii ani, cartoful rămâne prezent aproape zilnic în meniurile multor familii.

Explicațiile sunt multiple.

În primul rând, cartoful este unul dintre cele mai accesibile alimente, atât ca preț, cât și ca disponibilitate. Poate fi cumpărat în orice perioadă a anului și poate fi preparat în numeroase feluri: fiert, copt, piure, tocănițe, supe, salate, garnituri sau produse congelate. În al doilea rând, tradiția culinară românească include numeroase preparate în care cartoful ocupă locul principal sau completează mesele pe bază de carne și legume.

Consumul crește, însă cartofii românești sunt tot mai puțini

Creșterea consumului nu este însoțită și de o majorare a producției interne. Anul 2024 a fost unul dificil pentru cultivatorii români, fiind marcat de secetă, temperaturi ridicate și costuri de producție în continuă creștere. Producția națională s-a situat la cel mai redus nivel din ultimii ani, iar o parte dintre fermieri au renunțat la această cultură.

În aceste condiții, importurile au devenit esențiale pentru acoperirea necesarului de consum. Cartofii comercializați în supermarketuri și în multe piețe provin frecvent din Polonia, Franța, Germania, Țările de Jos sau Belgia, state care dispun de suprafețe mari cultivate, tehnologii performante și capacități moderne de depozitare.

Specialiștii din sector arată că România produce, în funcție de condițiile climatice și de evoluția fiecărui sezon agricol, doar aproximativ jumătate din necesarul pieței interne, diferența fiind acoperită prin importuri.

De ce preferă românii cartoful?

Pe lângă tradiție, cartoful răspunde foarte bine cerințelor actuale ale consumatorilor.

Este un aliment:

• accesibil;
• ușor de preparat;
• versatil;
• sățios;
• disponibil pe tot parcursul anului.

În contextul creșterii prețurilor la alimente, multe familii aleg cartoful ca alternativă economică pentru mesele zilnice. În același timp, dezvoltarea industriei produselor congelate și a restaurantelor de tip fast-food a contribuit la majorarea consumului de cartofi procesați, în special sub formă de cartofi prăjiți, wedges sau produse semipreparate.

Ce spun consumatorii

Parafrazând titlul unei emisiuni celebre, NewsEdge a stat de vorbă cu câțiva români despre cosumul acestui aliment. Majoritatea celor care ne-au răspuns la întrebări consumă în mod ocazional sau regulat cartofi.

În familia Mihaelei, se consumă cartofi săptămânal. De obicei, se fac la cuptor sau air fryer. La fel și la Mariana și Dan. Ei îi preferă piure, cartofi prăjiti (cu brânză rasă!!) sau în tocănițe. Și se luptă cu fiul lor să reducă cantitățile de chipsuri consumate. Nici Liviu nu îi evită: „ Prăjiți (preferații mei, dar nu ai doctorului), fierți (în salată sau piure), sau la cuptor.  Dacă sunt la dietă, îi evit, altfel cam 1-2 kg pe săptămână.”

Sinan, însă, a venit cu un răspuns diferit și categoric: „Nu, carbohidrați.”

Sunt cartofii sănătoși?

Întrebarea a stârnit dezbateri între intervievații noștrii. Mariana și Dan admit că, deși îi consumă cu regularitate, „ nu se încadrează, din punctul nostru de vedere, în categoria mâncărurilor sănătoase.” La fel consideră și Sinan.

Mihaela, pe de altă parte, spune că „ pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă dacă sunt preparați corespunzător și consumați cu moderație. Sunt o sursă bună de carbohidrați, vitamine și minerale, deci îi consider un aliment sănătos. Cartofii prăjiți sunt mai puțin sănătoși din cauza conținutului ridicat de grăsimi.”

Ce spun specialiștii

Ani la rând, cartoful a fost privit ca un aliment bogat în amidon și asociat cu dietele hipocalorice. Cercetările din ultimii ani arată însă că imaginea sa este mai nuanțată. Cartoful este o sursă importantă de vitamina C, vitamina B6, potasiu și fibre alimentare, mai ales atunci când este consumat cu coajă. De asemenea, conține antioxidanți naturali și are un conținut redus de grăsimi în forma sa naturală.

Potrivit specialiștilor în nutriție, modul de preparare face diferența. Cartofii fierți sau copți, consumați alături de legume și surse de proteine, pot face parte dintr-o alimentație echilibrată. În schimb, cartofii prăjiți sau produsele ultraprocesate au un aport caloric și de grăsimi considerabil mai mare și se recomandă a fi consumați cu moderație.

În ultimii ani, cartoful dulce a câștigat popularitate datorită conținutului ușor mai ridicat de fibre și beta-caroten, însă specialiștii subliniază că și cartoful obișnuit rămâne un aliment valoros din punct de vedere nutritiv.

Cartoful în noile tendințe alimentare

Schimbările din alimentație au modificat și modul în care este consumat cartoful. Preparatele gătite la cuptor, în friteuze cu aer cald (air fryer), salatele de cartofi și combinațiile cu legume proaspete sunt tot mai prezente în meniurile consumatorilor preocupați de un stil de viață echilibrat. În același timp, industria alimentară dezvoltă constant produse noi pe bază de cartof, de la piure instant și cartofi congelați până la snacks-uri și produse destinate sectorului HoReCa.

Între tradiție și dependența de importuri

De remarcat că, spre deosebire de alte roade ale pământului, cum ar fi legumele sau fructele, în cazul cartofului, consumatorii nu fac din originea locală un criteriu foarte important. Majoritatea respondenților noștri au spus că dacă găsesc românești, îi cumpără. Dacă nu, se orientează în funcție de ofertă. Ștefan preferă să se ducă la piață și să cumpere de la producători din zonă. Dar, în opinia sa: „ cei mai OK sunt ăia din grădina proprie”.

Cartoful continuă să fie unul dintre cele mai importante alimente din dieta românilor, iar consumul este în creștere. Totuși, această evoluție contrastează cu reducerea producției interne și a suprafețelor cultivate. Diferența dintre ceea ce consumă românii și ceea ce produce agricultura autohtonă este acoperită într-o măsură tot mai mare prin importuri, o tendință care ridică întrebări despre viitorul unuia dintre cele mai cunoscute produse agricole din România.