Cartoful românesc pierde teren: suprafața cultivată în Harghita a scăzut cu 15% într-un singur an

Harghita, zona tradițională a cartofului

Cultura cartofului din unul dintre cele mai importante bazine cartoficole ale României oferă, în această vară, motive de optimism. Deși hărțile agrometeorologice indică existența unei secete pedologice în mai multe zone ale țării, culturile din județul Harghita se află într-o stare bună spre foarte bună, beneficiind de temperaturi moderate și de precipitațiile căzute în ultimele săptămâni.

În același timp însă, o altă tendință continuă să ridice semne de întrebare pentru sector. Suprafețele cultivate cu cartofi sunt din nou în scădere, inclusiv într-un județ cu tradiție în această cultură.

Harghita este una dintre zonele în care cartoful ocupă de zeci de ani un loc important în agricultura locală. Condițiile climatice specifice depresiunilor intramontane, cu veri mai răcoroase și amplitudini termice moderate, au făcut ca această cultură să se adapteze foarte bine în zonă.

Temperaturile moderate au favorizat dezvoltarea culturilor

Potrivit directorului Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, Romfeld Zsolt, evoluția culturilor din acest an este una favorabilă, în ciuda deficitului de apă semnalat în sol.

„Momentan, deși pe hărțile agrometeorologice apare o secetă pedologică, cultura de cartof, pe toată suprafața județului Harghita, arată bine, spre foarte bine, având în vedere că temperaturile și precipitațiile în mici cantități din ultimele zile favorizează dezvoltarea cartofului și dezvoltarea vegetativă.”

Specialistul explică faptul că, spre deosebire de alte culturi agricole, cartoful reacționează favorabil la temperaturile mai scăzute.

„Sunt excelente pentru cultura cartofului. Cartoful, peste 25 de grade, se oprește din vegetație.”

Această caracteristică face ca zonele montane și depresionare ale Transilvaniei să rămână printre cele mai potrivite regiuni pentru cultivarea cartofului în România.

Deocamdată nu au fost semnalate atacuri de mană

Un alt element care oferă încredere cultivatorilor este starea fitosanitară a culturilor. Până la jumătatea lunii iulie nu au fost raportate atacuri de mană (Phytophthora infestans), una dintre cele mai agresive boli ale cartofului. Și una dintre principalele cauze ale pierderilor de producție în anii cu umiditate ridicată.

În lipsa unor atacuri importante și dacă evoluția vremii va rămâne favorabilă în perioada următoare, fermierii estimează că producțiile ar putea fi peste cele obținute în sezoanele afectate de temperaturi extreme sau de boli.

Suprafața cultivată continuă să se reducă

Dacă starea culturilor oferă motive de optimism, situația suprafețelor cultivate transmite un semnal diferit. Datele prezentate în cadrul Colegiului Prefectural Harghita arată că în 2026 sunt cultivate aproximativ 5.000 de hectare. Față de 5.900 de hectare în anul precedent.

Scăderea vine după mai mulți ani în care cultura cartofului și-a restrâns treptat suprafața. Atât în Harghita, cât și în alte județe cu tradiție. Specialiștii explică această evoluție prin costurile tot mai ridicate ale tehnologiei de cultură și prin investițiile necesare pentru obținerea unor producții competitive.

Cartoful rămâne una dintre cele mai tehnologizate culturi

Spre deosebire de alte culturi de câmp, producerea cartofului presupune investiții importante încă din faza înființării culturii.

Fermierii au nevoie de:

• material de plantare certificat;
• utilaje specializate pentru plantare și recoltare;
• sisteme eficiente de combatere a bolilor și dăunătorilor;
• spații moderne de depozitare;
• echipamente pentru sortare și condiționare.

În lipsa acestor investiții, costurile de producție cresc, iar rentabilitatea culturii scade, în special în exploatațiile mici și medii.

Reprezentanții agriculturii din Harghita arată că tocmai necesitatea utilizării unor tehnologii moderne determină o parte dintre fermieri să renunțe la cultura cartofului în favoarea unor plante mai puțin costisitoare.

Harghita rămâne unul dintre cele mai importante bazine cartoficole

Deși suprafața cultivată este în scădere, județul Harghita continuă să fie unul dintre principalele centre de producție a cartofului din România. Alături de județe precum Covasna, Brașov, Suceava sau Neamț, zona contribuie în continuare la producția națională de cartof pentru consum și pentru sămânță.

Institutul Național de Statistică arată că, în ultimii ani, cultura cartofului a rămas prezentă în structura agriculturii românești. Dar suprafețele cultivate sunt considerabil mai mici decât cele existente în urmă cu două-trei decenii. Tendința este influențată de costurile ridicate ale producției, concurența importurilor și dificultățile privind valorificarea producției în lipsa unor capacități suficiente de depozitare și procesare.