,,Măcelarul” Ratko Mladić, ultim omagiu la Belgrad. Serbia îl comemorează în ciuda avertismentelor UE

Mladić a murit la vârsta de 84 de ani, pe 27 august, la Haga, în timp ce executa o condamnare pe viață. Tribunalul ONU l-a găsit vinovat pentru rolul său în unele dintre cele mai grave crime comise în timpul războiului din Bosnia, între 1992 și 1995.

Mii de persoane s-au adunat încă de dimineață la Biserica Ortodoxă Sârbă Sfântul Luca din Belgrad. Pe sicriu au fost așezate șapca militară și sabia lui Mladić, iar acesta a fost flancat de bărbați îmbrăcați în uniforme militare, notează CNN.

Presa proguvernamentală din Serbia a relatat că fostul comandant va beneficia de funeralii cu onoruri militare complete. Slujba de înmormântare urmează să fie condusă de Patriarhul Porfirije, liderul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

„A fost un om care și-a dat toată viața pentru poporul sârb”, a declarat Milan Dobric, unul dintre participanții la ceremonie, venit din Kosovo pentru funeralii.

Serbia sfidează criticile Uniunii Europene

Funeraliile lui Mladić au provocat reacții puternice la Bruxelles. Serbia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă autoritățile de la Belgrad au fost criticate pentru modul în care este comemorat fostul comandant.

Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și-a anulat o vizită programată în Serbia. Ea a declarat că glorificarea lui Mladić după moarte este incompatibilă cu valorile pe care se bazează parcursul european al țării.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a respins criticile și a descris reacția publică drept o „revărsare emoțională”. Vučić nu participă la funeralii, dar și-a intensificat în ultima perioadă discursul critic la adresa Occidentului.

„Noi, sârbii, am fost persecutați și hărțuiți timp de 30-40 de ani”, a afirmat președintele Serbiei, susținând că sârbii sunt considerați vinovați indiferent de situație.

Condamnat pentru masacrul de la Srebrenica

Ratko Mladić a fost condamnat în 2017 pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica, unde peste 8.000 de musulmani bosniaci au fost uciși în 1995. El a fost găsit vinovat și pentru organizarea asediului de la Sarajevo, precum și pentru alte crime de război, inclusiv înființarea unor lagăre de detenție pentru civili și militari care nu erau sârbi.

Războiul din Bosnia a provocat moartea a peste 100.000 de oameni și a lăsat peste un milion de persoane fără locuință. Conflictul s-a încheiat în 1995, prin acordul de pace negociat cu sprijinul Statelor Unite.

Mladić rămâne însă o figură admirată de o parte a naționaliștilor sârbi. După moartea sa, susținătorii acestuia au organizat priveghiuri, au pictat murale cu chipul său în Belgrad și au aprins torțe în memoria lui. Duminică seară, la un meci de fotbal din Belgrad, suporterii Stelei Roșii au afișat o imagine uriașă a lui Mladić și i-au scandat numele.

Serbia refuză să recunoască genocidul de la Srebrenica

Autoritățile de la Belgrad continuă să respingă formularea potrivit căreia la Srebrenica a avut loc un genocid, descriind masacrul drept o „crimă îngrozitoare”. În 2025, Serbia a organizat funeralii cu onoruri militare complete și pentru Nebojša Pavković, fost șef al Statului Major al armatei iugoslave, condamnat la rândul său pentru crime de război.

Parcursul european al Serbiei este deja blocat de mai multe probleme, printre care regresul democratic și refuzul lui Vučić de a se alătura sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. Srebrenica fusese declarată de ONU o zonă de siguranță pentru musulmanii bosniaci, însă în 1995 forțele sârbilor bosniaci au preluat controlul asupra orașului. Mii de bărbați și băieți au fost separați de familiile lor, executați, iar trupurile au fost ascunse în gropi comune.

Războiul din Bosnia izbucnise după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii bosniaci au preluat controlul asupra unor vaste teritorii și au încercat să le unească cu Serbia.

Depunerea trupului lui Ratko Mladić la Belgrad și funeraliile cu onoruri militare redeschid astfel o dispută veche privind modul în care Serbia își privește trecutul de război și relația dintre memoria națională, justiția internațională și aspirațiile țării de a adera la Uniunea Europeană.